GID - Grupul Independent pentru Democratie
PRIMA PAGINA - Centrul libertatii si democratiei Romaniei - Kilometrul 0 - Zona libera de neocomunism - Piata Universitatii Bucuresti Zona libera de neocomunism a Romaniei - Piata universitatii Bucuresti Tricolorul Revolutiei
 Prima pagina | Basarabia | Harta Site | Arhiva | Contact    «Suntem romani si punctum» Mihai Eminescu 
 Noutati

PaulGoma.com

Paul Goma - Bio-Bibliografie

Paul Goma, Saptamana Rosie

Paul Goma - Jurnal 2010

Paul-Goma.info

Paul Goma - Scrisuri 1971-1989

Paul Goma - Scrisuri 1990-1999

Paul Goma - Scrisuri 2000-2009

Romania-Rusia.info

Deportarea romanilor din Basarabia, Bucovina, Herta

Holocaustul comunist din Basarabia

Prezenta romanilor in Kazahstan -
istorie si destinde Vasile SOARE, Ambasadorul Romaniei in Kazahstan

Martiriul Romanilor
Prizonieri romani in lagarele NKVD din Kazahstan

www.mineriada.net

Eminescu - romanul absolut / Dosarul Eminescu

Eminescu - romanul absolut - Poezie politica

Eminescu - romanul absolut - Publicistica

Eminescu - romanul absolut - Eminescu si India

Lagarul Magurele 13-19 iunie 1990

Mineriada 1990 (video)

Dosarul MINERIADA - Plangere finala catre M.Iacob/ 04 nov 2008

Dosarul "Mineriada"

Raport despre Dosarul_represiunii din iunie 1990 (AVMR.RO)

13-15 iunie zile negre (mp3) "Morometzii"

Mineriada 1990 - Rechizitoriu

13-15 iunie 1990, fotografii

Dosarul "Piata Universitatii"

Piata Universitatii / Marturii, anchete

15 martie insangerat

Martiri Romani din Transilvania

Martiriul Bisericii Ortodoxe Romane din Ardeal

Revizionismul maghiar

STEAGURI FASCISTE la comemorarea Revolutiei Ungare din 1948

GARDA UNGARA iese la atac impotriva Romaniei

MAGHIARII din fosta Ungarie Mare vor cere la summitul NATO autonomia

ATAC MAGHIAR anti-romanesc in Parlamentul European

MARS REVIZIONIST impotriva Tratatului de pace de la Trianon

"NE-AU LUAT ARDEALUL valahii cu opinci"

Fostul sef al Serviciilor Secrete din Ungaria vine in Mures pentru a sustine PCM la alegeri

Iisus in celula - Album de fotografii
Dinu Lazar

Poeme din temnita

Vadim Pirogan, Valentin Serbacov - Calvarul

Procesul comunismului / Conventia de armistitiu cu URSS

28 iunie 1940

Pactul Stalin-Hitler

Romanii din Nordul Bucovinei, Nordul Basarabiei, Tinutul Herta

Cernauti - Vechi Imagini (I)

Cernauti - Vechi Imagini(I)

Cernautii de ieri si de azi (fotografii)

Reintregirea Romaniei / Bucovina cea martira

Arcasul - Revista romanilor din Ucraina

Cimitirului Romanesc de onoare de la Tiganca - Fotografii (O.N.C.E.)

Cernauti - Sarbatoarea Ajunului Anului Nou 2010 - FLORILE DALBE

27 Martie - Unirea Basarabiei cu Romania

Basarabia - 90 de ani de la Mica Unire (dosare ultrasecrete) (pdf)

Basarabia - Filme

Reintregirea Romaniei / Sudul Basarabiei (Basarabia istorica)

30 Octombrie: 140 de ani de la nasterea lui NICOLAE PAULESCU, descoperitorul insulinei, un salvator al omenirii, mare nedreptatit al istoriei !

BASARABIA

Denuntarea Tratatului cu Ucraina

România - un posibil loc de început al pecetluirii apocaliptice. Studiu despre RFID realizat de Pr Prof Dr Mihai Valica cu binecuvantarea IPS Teofan

MEMORIU CATRE GUVERN Introducerea actelor biometrice - o problema de constiinta si libertate

PARINTELE IUSTIN: "Apoi, ori cu lumea, cu cipul, ori cu Hristos, cu nevointa, cu calea cea stramta, nevoitoare!" VIDEO

ANTI-CRESTINISM. "Societatea civila" anti-romaneasca incearca sa confiste si deturneze miscarea anti-cip biometric si anti-controlul electronic

PROTEST ANTI CIP. Coalitia Impotriva Statului Politienesc la Guvern

Despre Cip. La Tv

AFACEREA INSULA SERPILOR

Valerian Stan - Istoric CADA si ADM (pdf)

Albert Wass ramane criminal!

Batjocorirea Romaniei de catre ICR, condus de Horia Roman Patapievici, finantat din banul public, si patronat de presedintele Romaniei, Traian Basescu

Profanarea simbolurilor Romaniei de catre un "artist" maghiar finantat de UDMR, prin fundatia Communitas, subventionata din banul contribuabilului roman

Procesul de la Haga. Delimitarea spatiilor maritime Romania - Ucraina

Ziua Inaltarii Sfintei Cruci - Ziua martirilor neamului romanesc!

Tezarul Romaniei de la Moscova

Paul Goma - Jurnal 2008

APEL IN PREMIERA ABSOLUTA - Sfantul Munte Athos catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si Patriarhul Daniel: Pastrati Biserica lui Dumnezeu!

Petitie pentru protejarea familiei

Icoanele raman in scoli!

Daca ei vor tacea, pietrele vor striga

Cimitir al ostasilor romani resfintit dupa 60 de ani peste Prut

Ereziile lovesc Biserica Ortodoxa in lant: Mitropolitul Nicolae s-a impartasit cu greco-catolicii!

Bestiarul extremistilor europeni

La Bucuresti s-a desfasurat "Marsul pentru o familie normala"

Braul Maicii Domnului din nou in Gradina Ei, Romania

Alge-ti bine stapanul!

Raport despre Dosarul_represiunii din iunie 1990 (doc)

Braul Maicii Domnului, la Tirgu-Mures, 2007

Paszkany si reteaua de informatii maghiara din inima Ardealului

Poetul-portofel s-a dat in fapt: e politician-bozgor

FACIAS - Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului

Dosarul "Revolutia"

Societatea pentru Justitie

Denuntarea Tratatului cu Ucraina

NATO-ROMANIA.ro

1 aprilie 2008 - 67 de ani de la masacrarea romanilor de catre trupele NKVD la Fantana Alba

Ungaria isi sarbatoreste asasinii in Romania

DEMERSURI PENTRU ROMANII DE PESTE HOTARE

Ungurimea, tiganimea si romanimea in fata Marii Uniri - Victor Roncea

Paul Goma - Dialog cu Flori Stanescu

Justitia romana legalizeaza dezmembrarea ROMaNIEI!

Sa va dati de pe cal jos / ca ARDEALUL nu-i al vost!!

Contestarea, in instanta, a Magyar Polgari Part, primul partid antiromanesc

Furdui Iancu - Vai saracii dusmanii

Martiri romani din Transilvania

partidul civic maghiar

Romani uitati

Reintregirea.ro - Arhiepiscopia Alba Iulia

Romanii din Kazahstan

Cei 9 tineri ucisi de sovietici asteapta semnarea petitiei !

Copii Disparuti - Jurnalul National

Amita Bhose, 9 februarie - 75 de ani de la nastere

Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti

Curtea penala de condamnare juridico-morala a crimelor comuniste, Cluj, 7 sept 2006

Dincolo de Tisa

Victor Roncea's blog

Mihai Eminescu - Scrieri politice

Radio Altermedia il omagiaza pe Mihai Eminescu

Sarbatorirea Zilei Nationale a Romaniei la Cernauti

La multi ani, Romania! Rugaciune si Icoane vechi si icoane noua

1987Brasov.com

Interviu cu Parintele Ioanichie Balan, 1997

Complexul monastic rupestru de la Tipova, Basarabia

Insula Serpilor, pamant romanesc

Ansamblul "Opincuta" - Liceul "Ion Creanga", Chisinau

Cernautii de ieri si de azi (fotografii)

Balada pentru credinta neamului

Anti-Romania

Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti

Paul Goma - Jurnal 2006 intreg

Fundatia Gojdu - Jefuirea Romaniei

Salvati Icoanele Copiilor! - impotriva discriminarii majoritatii

Turma fara pastor (poem in imagine si sunet)

Sfantul Ioan Iacob Romanul-Hozevitul

Luciano Pavarotti - Omagiu

FreePress

Dor Basarabean, ansamblu folcloric din Sudul Basarabiei

Eroii romanismului

Teoctist.info

Procesul comunismului / Condamnarea comunismului

Cimitirului Romanesc de onoare de la Tiganca

2 Iunie 2007 - Eliberarea lui Andrei Ivantoc

4 Iunie 2007 - Eliberarea lui Tudor Popa

investirea lui Dorin Chirtoaca in functia de primar al orasului Chisinau

NU sodomizarii neamului romanesc!

Civicnet - Piata Universitatii

Piata Universitatii - Filme

Mihai Radulescu - Flacari sub cruce 

(pdf)

1992 - Razboiul din Transnistria, razboiul romanismului

George Roncea - 14 iunie 1990(interviu BBC)

Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991 din Romania

Civic Media

Minoritari in propria tara

SOS Romania

Comunism si tranzitie

Romania noastra - File de istorie

"Badia" Ernest Maftei - Foto: Dinu Lazar

Romania sub buldozer

Atac la dreapta credinta

IISUS EXMATRICULAT

Vadim Pirogan - Destine romanesti

La moartea cruciatului Gheorghe Calciu Dumitreasa

2006 - Represiune stalinista asupra credintei in Romania

Iisus in celula - Album de poeme ilustrate

Martiriul romanilor ardeleni

Mihai Radulescu - Mortii nostri vii din temnite

Procesul comunismului / Crime, dovezi, marturii

Procesul comunismului / Decapitarea Armatei

Procesul comunismului / Spalarea creierelor

Procesul comunismului / Universul concentrationar

Procesul comunismului / Biserica pe cruce

Procesul comunismului / Colectivizarea agriculturii

Congresul National al invatatorilor/institutorilor romani din Romania si de peste hotare


Apel pentru repunerea lui Paul Goma si a familiei sale in drepturile de cetateni romani

Carti format pdf

Mari duhovnici

Carti ortodoxe

Procesul comunismului / Calaii

Procesul comunismului / Vieti la comanda
Represiunea asupra femeilor

Pateric al Inchisorilor Romane - Mihai Radulescu

Basarabia - Istoria integrata

"Odessa in flacari"

Eroii Rezistentei Anticomuniste

Libertate pentru Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa!!

Stalpii dreptei credinte

Portretul Romaniei interbelice

Represiune antiromaneasca la Chisinau

"Ziua biruintei" la Tiraspol

Patru personalitati jertfelnice: Nicu Steinhardt, Radu Gyr, Vasile Voiculescu si Mircea Vulcanescu

Stopati recoltarea de organe pe viu de la practicantii Falun Gong (China)

Ajutati Biserica romaneasca din Timoc

Simpozionul international "Rezistenta anticomunista - cercetare stiintifica si valorificare muzeala"

Valeriu Gafencu "Stalp al rezistentei spirituale romanesti"

Din crimele comunismului

Vocea Basarabiei - Vocea unei natiuniwww.voceabasarabiei.com

Semnati impotriva noii fundatii GOJDU

Stiri din Basarabia

Reintregirea Romaniei / Tinutul Herta

Romanii din Valea Timocului

Reintregirea Romaniei / Tezaurul de la Moscova

Reintregirea Romaniei / Insula Serpilor

CORTINA DE FIER - ROMANIA MUTA ZIDUL BERLINULUI PE PRUT !!!

Chisinau - 100 years old pictures

Holocaustul comunist in imagini

Procesul comunismului / Directivele NKVD pentru tarile din orbita sovietica

Atitudini / Fundatia Gojdu

Atitudini / Denuntarea Tratatului cu Ucraina

Harta gulagului romanesc

Paul Goma - Institutul pentru Studierea Terorii Bolsevice din Romania

"Basarabia necunoscuta", Chisinau, (vol. 1-5) Iurie Colesnic

(Prezentare generala)

Mircea Vulcanescu

 Ultimele stiri
.22 Iulie 2011 - Inmormântarea Parintelui Arsenie Papacioc
.Parintele Arsenie Papacioc: "Ca primar al Zărneştilor in trei zile am scos toti ungurii din oras!" Marele Duho
.Discriminare in Timoc: 2.600 de romani din Bor cer reintroducerea emisiunii in limba romana la televiziunea si radioul l
.Asaltul bezbojnicilor (1). Minciuna "dezmăţului de Paşte"
.Replica Academiei Române: "jidan" rămâne în DEX cu menţiunea "nerecomandat"
.Remus Cernea. Asaltul minciunii asupra Catedralei Mântuirii Neamului
.Gafã incredibilã: Geoanã a recunoscut cã l-a vizitat pe Vîntu, în noaptea de 2/3 decembrie
.Înapoi în viitor: Ce ne asteaptã dacã va câstiga Mircea Geoanã!
.Alianta Grivco: Johannis nu vorbeste, Geoanã nu vede si Antonescu nu aude
.Timisoara: Parteneriatul derbedeilor a fost un esec de proportii. ROMÂNII SE URNESC DIN NOU iar Mogulii aplicã
.Chisinau: Portalurile de stiri ce vorbesc despre proteste nu mai functioneaza, iar telefoanele au fost taiate
.Ministerul de Interne din Moldova ameninta protestatarii cu 15 ani de puscarie
.Anghel Papacioc, de la inspectorul si primarul legionar la detinutul politic din zarca, 14 ani, si calugarul Arsenie, Du
.Abuzuri halucinante ale Ucrainei asupra românilor
.Crez de jurnalist non grata: Merita sa devii indezirabil dupa ce saruti mainile romanilor din Ucraina - Simona Lazar, Re
.HOLOCAUSTUL ROSU. Marea Teroare in Transnistria. Motiv de impuscare: "elogierea Romaniei"
.Câţi bani se dau de la buget pentru preoţi şi biserici?
.APELUL romanilor din Covasna, Harghita si Mures catre SRI, CSAT si Presedintia Romaniei
.Guvernul Romaniei, intre prostie si ticalosie, sustine din nou in acte existenta stemei si a granitei Tinutului Secuiesc
.Profesorul Dinu Giurescu alerteaza romanii: Statutul Minoritatilor poate duce la prabusirea hotarelor Romaniei. VIDEO/AU
.Statutul Minoritatilor anti-Romania, cantecul de lebeda al PDL. O intrebare a profesorului Dinu Giurescu pentru clasa po
.Laszlo Tokes si sotia lui Victor Ponta, Daciana Sarbu, printre eurodeputaţii care n-au votat Schengen pentru Romani
.MAE consideră regretabilă orice acţiune de inaugurare a unei "reprezentanţe" la Bruxelles a aşa
.UDMR şochează PDL la Bruxelles
.Adevarul.ro: Ţinutul Secuiesc se înfiinţează la Bruxelles
.Cristian Preda, despre biroul Ţinutului Secuiesc: Merg să văd despre ce e vorba, poate vând colaci s
."PORTRETUL LUPTATORULUI LA TINERETE" - un film despre Ion Gavrila Ogoranu
.Eminescu ii acuza si din mormant
.Manipulare: Un individ ce pare a fi Alecu Racoviceanu a fost surprins de paparazzi alergând gol pe stradă, cu
.Basescu: Filmul este un fals
.Băsescu: Năstase, Orban şi Patriciu au venit la mine acasă ca să le rezolv problemele din justi
.1 Decembrie. Piata Universitatii. Cerebralizandu-mi furia
.Timisoara inrosita fortat va vota cu Basescu
.ROMANIA, NU UITA: BASARABIA-E A TA! Studentii basarabeni au salutat ultima zi a lui Voronin si cheama romanii in Piata U
.SECTA PRO-HOMOSEXUALA de la Coalitia Opriti Codul Familiei ii ameninta pe Iulian Urban si pe Traian Basescu cu inchisoar
.NOU ABUZ COMUNIST: Corespondentul TVR Doru Dendiu dat afara din Republica Moldova
.BIG BROTHER Google Latitude: "Te-am prins!". Monitorizarea prin telefonul celular, acum la indemana oricui
.Doua saptamani in lagarul de exterminare din Gaza. Ziua a 14-a: 30 de civili executati. 810 morti, 3400 de raniti. FOTO:
.Sub semnul Ganditorului de la Hamangia, ProTv si CTP-KGB fac propaganda homosexual-anala. Fara cuvinte.
.Petitie internationala pentru un acord de incetare a focului in Gaza la sfarsit de an
.Provocari ordinare la sediul Atelier 35. Noroc ca dispozitivele de pe sediul SRI din strada Selari au filmat tot
.Expozitia satanista a ICR a costat 50.000 de euro si a fost preferata de Patapievici comemorarii lui Nichita Stanescu
.Senatul a decis: Comisie de ancheta pentru verificarea modului in care ICR a cheltuit banii publici.
."Arta" satanista promovata de Patapievici sub Patronajul Presedintelui de Onoare al ICR, Traian Basescu si al Consulatul
.Condeiul Ardelean CENZURAT
.România, promovată "pornografic" de ICR
.România ca obiect sexual - Fenomen artistic sau deconsiderare?
.Un artist maghiar a pictat Romania sub forma unui vagin
.Romanii basarabeni au sarbatorit cea de-a 67-a aniversare a eliberarii Basarabiei de sub rusi
.EMINESCU SI ÎNVIEREA
.PARINTELE IOANICHIE Balan: "Ori buni crestini, ori pierim!"
.Victor Boian din Carahasani, Ştefan-Vodă, şi-a văzut abia la bătrâneţe visul realizat
.15 martie unguresc intre extremism si autonomie
.Românii din Ucraina şi consulatul general al României de la Cernăuţi
.Preşedinţii Băsescu şi Iuşcenko deschid podul peste Tisa
.Braşov ’87 - Au strigat primii: "Jos Ceauşescu!"
.Expulzaţii
.Braşov ’87 - Lui Ceauşescu nu-i păsa de muncitori
.Eroii de la Braşov şi "societatea civilă"
.Italia ne rupe usa!
.Crimele comunismului in Codul Penal
."Romeni di merda" produc 11 miliarde de euro pe an in Italia
."Rusia întreţine tensiunile dintre România şi Moldova"
.KazMunaiGaz, ultima mare companie din fosta URSS care intra in UE
."Brokerii" alegerii viitorului Patriarh sunt foste slugi ale PCR
.SRI, SRI, cuibuşor de nebunii...
.Patriciu, scăpat de barză
.Trompeta intereselor ruseşti, Varujan Vosganian - "născut nepregătit"
.Geopolitica rusească a Eurasiei şi rolul Kazahstanului
."Bătălia cuvintelor" a fost câştigată de Băsescu
.Afacerea Rompetrol, cel mai tare "tun" din istoria României
.Patriarhul Teoctist, "terminat" de un mason?
.Dorin Dobrincu - neoprotestant!
.Cabala lui Vîntu în B.O.R
.Bombardierele Moscovei adulmeca Atlanticul
.Iliescu, spalat de tot
.Dosarul mineriadei: Iliescu a ordonat reprimarea
.Procurorii au stabilit: Iliescu a decis reprimarea manifestantilor in iunie 1990
.Iliescu: Concluzia rechizitoriului in dosarul mineriadelor e total aberanta
.Iliescu a condus personal asaltul din 13 iunie 1990
.Duel Basescu - Putin la summit-ul OCEMN de la Istanbul
.Noul primar de Chişinău va reveni la problema "Antena C" şi "Euro TV"
.Voronin si Putin discuta problema transnistreana la Moscova
.Pe fondul dezinteresului DRRP pentru ei, MAE lanseaza "Romanii de la est de Bug"
.Pensionarii cer majorarea punctului de pensie
.Ion Iliescu justifică apelul făcut în 1990 către mineri
.Ion Iliescu, acuzat în dosarul 13-15 iunie 1990
.Consulate la Balti si Cahul
.Putin vrea condamnarea comunismului
.Episcopul Petru Musteata, alungat de la Ungheni
.In celula lui Andrei Ivantoc
.Raspuns la 100 de scrisori pentru Andrei si Tudor
.Ana Pauker pe peretele lui Ungureanu
.Genocidul armean din perspectiva romaneasca
.Oficiul National pentru Cultul Eroilor - CONCURSUL "SA NE CINSTIM EROII !"
.Societatea civila in genunchi
.S-a ales praful si de Centrul Eudoxiu Hurmuzachi
.Cetatenia pentru basarabeni nu blocheaza aderarea
.Frunda, aparatorul exagerat al rusilor din Letonia
.Actualitatea ortodoxiei
.Cred ca Dumnezeu imi va ajuta sa ridicam Catedrala cat de curand. Pentru Romania!
.REGIUNEA CERNĂUŢI
.Şi-acel rege-al poeziei veşnic tânăr şi ferice...
.Catedrala Neamului va purta hramul Sfantului Apostol Andrei si al Inaltarii Domnului
.Românii - civilizatori ai rusilor si ai slavilor ?
.Pe urmele Armatei Romane in campania din Vest
.Genocidul regimului Smirnov
.Crimele lui Igor Smirnov
.Rusia trage cu tancurile in noi
Comunism, mineriada, Revolutia 1989
Revoluţia din 1990
 Manifestatii post-decembriste
 CADA si ADM
 Piaţa Universităţii - istoric
 Asociaţii participante
 Războiul civil 13-15 iunie 1990 - mineriada
 Mărturii, anchete, analize
 In Memoriam
 Cântecele Pieţei Universităţii
 Dosarul "Piaţa Universităţii"
 Dosarul "Mineriada"
 Dosarul "Revoluţia"
 Asociaţia Victimelor Mineriadelor din România

Biserica Ortodoxă Româna
 Sfinţi români
 Stâlpii dreptei credinţe
 Atac la dreapta credinţă
 Mari duhovnici despre alegerea Patriarhului
 Patriarhul Teoctist
 Moartea Patriarhului
 Sărbători creştine
 Părintele Calciu
 Referinţe ortodoxe

BASARABIA

Basarabia, Transnistria

Eminescu - românul absolut
 Poezie politică
 Publicistica
 Eminescu şi India
 Studii şi articole
 Dosarul Eminescu
 Recitaluri eminesciene
 Referinţe

Reîntregirea României
 Pactul Stalin-Hitler
 28 iunie 1940
 24 ianuarie
 Bucovina cea martiră
 Ţinutul Herţa
 Sudul Basarabiei
 România-Ucraina
 Tezaurul de la Moscova
 Insula Şerpilor
 România Mare
 1 Decembrie 1918

Românii de lângă noi
 Românii de la Sud de Dunăre
 Românii din Valea Timocului
 Românii din Banatul Sarbesc (Voivodina)
 Românii din Ungaria
 Românii din Bulgaria
 Românii din Croaţia (Istro-romanii)
 Românii din Grecia
 Românii din Macedonia
 Românii din Transcarpatia
 Românii din Kazahstan
 Românii din Kârgâzstan
 Românii de pretutindeni
 Referinţe

România noastră
 Anti-România
 Profanarea României
 Demenţă anti-românească
 Trădare Natională
 Maghiarii anti-România
 Minoritari in propria ţară
 Presa de limbă maghiară
 Fundaţia Gojdu - Jefuirea României
 Kosovo sau apusul naţiunilor
 Societatea tradiţională
 NU Sodomiei!
 Libertatea cuvântului
 Dincolo de Ţară
 Congresul invăţătorilor români
 Destinul României
 Geopolitica
 România sub buldozer
 Comunism şi tranziţie
 Restituiri
 File de istorie
 Evenimente culturale
 Comunităţi, asociatii
 Artă, istorie, literatură
 Presa

Prioritati românesti
 Priorităţi româneşti
 Petrache Poenaru
 Nicolae Paulescu
 Gheorghe Benga
 Anghel Saligny
 Gogu Constantinescu
...Iisus in celula
Stapane-nsangerat, Domn al luminii
si Vesnicie limpede, Iisuse !
Tu, care ai primit pe frunte spinii
si cuie-adanci in mainile-ti supuse,

Tu, Domn al Rastignirii si-nvierii
care din cruce ne-ai facut lumina
si Rasarit din ranile tacerii
si cantec din osanda-ti fara vina -

da-ne-nclestarea Ta, da-ne puterea
din ceasul pironirii-nsangerate,
sa ne primim si cuiele si fierea
ca Tine-n marea Ta siguratate.

Pe fruntea tarii zambetul ti-l pune
si Neamul care-acum osanda-si duce
invata-l Tu amara rugaciune
din clipele suirilor pe cruce.

Cu mana Ta ca borangicul lunii,
din rani opreste sangele fierbinte,
inchide-n piepturi geamatul furtunii,
saruta-i tarii lacrimile sfinte !

si sus pe crucea crancena, pe care
sta Neamul nostru-nsangerat, Tu scrie,
Iisuse, un aprins inel de soare,
ca semn al invierii ce-o sa vina.

si spune mortilor din lut sa nu blesteme,
ci sub trifoi, sub damburi, sub secara,
sa-astepte pasii Tai calcand prin tara
si semnul muntilor ce vor aprinde steme.

si spune mortilor de sub troite sfinte
ca va veni candva o dimineata
cand Neamu-ntreg va fulgera la viata,
cuminecat prin mortii din morminte.
Radu Gyr,Rugaciune
 
 Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989 Poeme din temnita
 Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989 Poeme ilustrate
 Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989 Fotografii de Dinu Lazar
    << inapoi  |
Războiul din Transnistria / Războiul, aziHarta Site | Prima pagina 

CONFLICTUL TRANSNISTREAN, VĂZUT DE UN TRANSNISTREAN

Marius Mioc
Altermedia, 27/6/2006
Editura Prut Internaţional din Chişinău a publicat în 2005 cartea lui Vlad Grecu - "O viziune din focarul conflictului de la Dubăsari". Autorul e născut în oraşul Dubăsari şi locuitor al acestui oraş pînă în 1992 cînd a izbucnit conflictul armat de pe Nistru. În timpul conflictului autorul a luptat ca voluntar de partea Republicii Moldova, iar după cîştigarea confruntării militare de către separatişti a fost silit să se refugieze în Basarabia.

Prima parte a cărţii e o scurtă istorie a oraşului Dubăsari. Lîngă oraş este un monument al unor tanchişti sovietici care şi-au pierdut viaţa în timpul războiului. Referitor la acesta "puterea sovietică organizase o campanie propagandistic-patriotică la cel mai înalt nivel, încît nu era nuntă ca tinerii însurăţei să nu depună flori la monument şi nu era grădiniţă care să nu-şi fotografieze discipolii lîngă tanc". Un alt episod din istoria oraşului este masacrarea a mii de evrei, în septembrie 1941, "de către o echipă specială de nemţi venită la Dubăsari anume cu acest scop", fapt despre care autorul a aflat neoficial de la profesoara sa de chimie, martoră oculară a evenimentului. Autorităţile sovietice nu dădeau însă importanţă respectivului eveniment. "Cui îi păsa de cîteva mii de evrei cînd înşişi sovieticii au nimicit prin lagărele de congelare din Siberia cîteva milioane din propriul popor", remarcă autorul (pag. 10).

Construcţia hidrocentralei, în 1954, a fost prilejul colonizării oraşului de o "cohortă de specialişti" din alte părţi ale URSS (pag. 11). Politica sovietică de rusificare a acestui oraş populat majoritar de moldoveni a avut oarecare succes: "În toate cartierele, una cîte una, au apărut grădiniţe de copii ruseşti (…) Pentru a fi obiectiv, trebuie să recunosc că, la Corjova [localitate suburbană aparţinînd de Dubăsari - nota mea] a existat şi o grădiniţă moldovenească (…) Dar şi aceea avea statut de colhoznică, adică o puteau frecventa numai copii a căror părinţi erau înjugaţi la gospodăria colectivă" (pag. 19). Exista la Dubăsari şi o şcoală moldovenească, "însă cînd în centrul cartierului moldovenesc Mahala a apărut cea mai modernă de pe timpurile celea şcoală din Dubăsari, dar şcoală rusă!, încetul cu încetul oamenii s-au lăsat ispitiţi, ducîndu-şi copiii la această fabrică de rusificare (…) cînd oraşul Dubăsari ne oferi încă o şcoală rusă, nr. 4, cu trei etaje şi bazin, rusomania luă deja nişte proporţii catastrofale! (…). "Şcoliţi în instituţiile de limbă rusă, treptat, mulţi nu-şi mai recunoşteau obîrşia moldovenească", remarcă autorul (pag. 20).


Renaşterea naţională de la Chişinău s-a simţit şi la Dubăsari. "Pe teritoriul altei şcoli, ruseşti, nr. 1, se dădea în exploatare o nouă instituţie didactică ultramodernă, cu o capacitate de 1050 de locuri, cu laboratoare de fizică, chimie şi clase de informatică. Abia atunci moldovenii, simţindu-se (în sfîrşit!) discriminaţi, şi fiind însufleţiţi de patosul renaşterii naţionale care lua amploare la Chişinău, au cerut categoric ca noua şcoală să fie pentru copiii lor! (…) Oamenii, descătuşaţi, au prins a-şi da seama că pentru a fi mai civilizat, mai erudit, nu-i numaidecît să fi rus şi au pornit să-şi transfere odraslele în şcolile moldoveneşti. Grădiniţa rusă "Ivuşca" de urgenţă se transformă în "Sălcioară", fiind din start supraaglomerată. S-au deschis mai multe grupe moldoveneşti în instituţiile preşcolare existente. La Şcoala medie nr. 3 [moldovenească], pentru prima oară în istoria ei, s-au adunat tocmai 7 clase de întîia. Şeful secţiei orăşeneşti de studii, A. Şama, intră în panică: Niet (Nu)! strigă el şocat de asemenea ritmuri. Tolko piat (Numai cinci)! dădu comandă moldovenilor" (pag. 22-23).

În 1988 autorul, împreună cu Ion Borş, deputat în sovietul orăşenesc (consiliul local) Dubăsari, fiind la Chişinău, au semnat pe o listă pentru acordarea statutului de limbă de stat limbii moldoveneşti şi pentru trecerea la grafia latină. "Evenimentul avu loc într-o sîmbătă, dar de acum luni, la întreprinderea unde eram angajaţi, ne-a invitat secretarul organizaţiei de partid, tov. Talmacinski (ambii eram membri ai Partidului Comunist) şi ne-a avertizat că semnarea la Chişinău a nişte declaraţii naţionaliste nu ne face cinste. Iată-aşa! Am rămas şocaţi, cît de operativ au ajuns numele noastre din documentul pe care îl semnaserăm la instituţiile respective şi întreprinderile unde eram angajaţi" (pag. 24).

În anii 1989-1990 separatiştii au organizat referendumuri în diferite oraşe din Transnistria. "La Dubăsari s-au organizat vreo 7 secţii de vot şi deputaţii moldoveni ai comitetului executiv orăşenesc, printre care şi dl. Ion Borş, au propus să asiste la aceste secţii în calitate de observatori, pur şi simplu să urmărească desfăşurarea plebiscitului. Nu li s-a permis. (…) Aflînd că la referendum a luat parte şi tatăl meu, om în vîrstă, care locuia singur la periferia sectorului Corjova, i-am făcut o vizită exprimîndu-mi indignarea faţă de fapta dumnealui. Bătrînul mă privi nedumerit: "Dar cum puteam să nu mă duc?". Deprins cu regimul totalitar, temîndu-se de consecinţe, sărmanul, nici nu-şi putea închipui că există şi un astfel de drept, de a nu participa, şi, punîndu-şi cel mai bun costum, la cravată, se prezentă la secţia de votare unde, după cum îmi povesti, o doamnă din comisie îi indică amabil ce trebuie să excludă din buletin şi ce să lase" (pag. 28).

Radioul şi presa locală au fost acaparate de separatişti. "La serviciu - adunări peste adunări cu ordinea de zi: trecerea sub jurisdicţia Tiraspolului. Noi, cei care ne opuneam cu încăpăţînare, eram numiţi "frontişti" şi, în cele din urmă, am fost concediaţi (…) Voi aduce un exemplu ce se referă la mine personal: de la şef de sector, numit cu cîţiva ani pînă la conflict, am ajuns un muncitor simplu, dar în carnetul de muncă s-a făcut înscrisul că am fost "degradat" chiar în anul numirii în funcţie (…) Lovitura de graţie a fost concedierea mea pentru … lipsuri nemotivate (…) Asemenea concedieri s-au efectuat cu sutele" (pag. 28-29).

Prima vărsare de sînge în conflictul transnistrean a avut loc la 2 noiembrie 1990. Forţele separatiste blocaseră podul de peste Nistru din dreptul satului Lunga şi întreprindeau o campanie de intimidare şi supunere forţată a întreprinderilor şi instituţiilor către administraţia de la Tiraspol. Poliţia moldovenească a intervenit pentru deblocarea podului. S-a deschis focul şi au murit 3 oameni (unul moldovean), moartea lor fiind exploatată propagandistic de separatişti. A fost chemată o comisie de la Moscova pentru a investiga evenimentele. Varianta prezentată de mass-media sovietică a fost că forţele de ordine subordonate Chişinăului sînt vinovate de aceşti morţi. Vlad Grecu prezintă şi alte variante posibile, fără să tragă o concluzie certă. Unul din protestatarii separatişti prezenţi la faţa locului, V. Sitnic, i-a spus lui Vlad Grecu că într-adevăr poliţia moldovenească a deschis focul (pag. 30), dar există şi alte declaraţii. A 2-a zi după incident, "la Institutul Pedagogic din Tiraspol veni un tînăr din raionul Grigoriopol, foarte agitat şi emoţionat, căutîndu-i pe domnii Strijco sau Laur, deputaţi în sovietul orăşenesc Tiraspol din partea Frontului Popular [forţă politică pro-românească şi antiseparatistă - nota mea]. Vorbi cu el domnul Ştefan Urîtu şi iată ce-i povesti acestuia: "Nu-i corect ce spun la televizor că pe toţi i-a împuşcat poliţia!" Trei elevi ai Şcolii profesionale nr. 10, printre care se afla şi tînărul în cauză, se îndreptau spre [cartierul] Fontan cu tricolorul, în speranţă să se unească cu simpatizanţii Moldovei de la Lunga, cînd deodată asupra lor s-a tras din unitatea militară [din cadrul Armatei a 14-a Rusă - nota mea] dislocată în acest cartier. Colegul lor, Oleg Gheletiuc din Lunga, a fost omorît" (pag. 33). Declaraţia scrisă a tînărului a ajuns la primul ministru Mircea Druc, dar se pare că nu şi la comisia moscovită care investiga evenimentele. De altfel, Mircea Druc a ajuns ţap ispăşitor pentru acele evenimente, fiind apoi eliberat din funcţie.

Puciul eşuat din august 1991 de la Moscova a fost un prilej ratat de lichidare a separatismului. "Profitînd de moment, organele noastre de securitate, se poate spune într-o singură noapte, au pus mîna pe majoritatea ideologilor separatismului din stînga Nistrului", printre arestaţi aflîndu-se "preşedintele" separatist Igor Smirnov (pag. 34). Populaţia moldovenească din oraşul Dubăsari a ieşit în stradă pentru a-şi manifesta susţinerea faţă de autorităţile legitime (pînă atunci doar separatiştii organizau mitinguri în oraş). Moscova a trimis un mediator care a convins autorităţile chişinăuene să elibereze liderii separatişti. "Emisarul moscovit N. Medvedev avu tupeul să se prezinte în faţa noastră, a apărătorilor organelor de poliţie de la Dubăsari, şi să ne facă nişte promisiuni pe care puteau să le creadă, probabil, numai moldovenii: În viitor, chipurile, va fi linişte şi pace, Smirnov, fiind eliberat, a semnat un angajament să nu mai încalce constituţia" (pag. 36). "Peste cîteva zile, pe străzile oraşului au apărut patrule de gardieni înarmaţi cu pistoale automate, în uniforme-camuflaj şi însoţiţi de cîini lup. (…) Iată, va să zică cum a soluţionat împuternicitul de la Moscova problema transnistreană - i-a înarmat" (pag. 37).

În Dubăsari exista o dualitate a puterii - consiliul orăşenesc susţinea separatismul, iar consiliul raional susţinea autorităţile de la Chişinău. Separatiştii îşi organizaseră formaţiuni paramilitare de gardişti, cazaci (veniţi din Rusia) şi miliţie, iar autorităţile legitime erau reprezentate de poliţie. În ianuarie 1992, consiliul orăşenesc adoptă o hotărîre prin care devin proprietatea oraşului toate "încăperile executivului raional, bunurile materiale, tehnica, a considera imposibilă existenţa pe mai departe a fostelor structuri raionale pe teritoriul oraşului şi a părţii de pe malul stîng a raionului Dubăsari". La vremea respectivă doar 2 sate din cele 20 ale raionului acceptaseră jurisdicţia oraşului (pag. 42; 45). Creşte numărul provocărilor - civili şi chiar poliţişti sînt arestaţi, bătuţi de gardişti, sau chiar împuşcaţi. A fost ucis de gardişti F. Ţurcan, răniţi G. Damaschin şi poliţiştii Serghei Marcenco şi S. Manole, iar poliţistul I. Nacu, împreună cu soţia, a fost snopit în bătaie de persoane necunoscute. La magazine se anunţa că nu se vinde marfă decît locuitorilor din satele care acceptaseră jurisdicţia Transnistriei.

O delegaţie de locuitori din Dubăsari pleacă la Moscova pentru a protesta acolo faţă de samavolniciile regimului separatist, susţinut de Kremlin. Boris Elţîn refuză să le acorde audienţă, dar se organizează conferinţe de presă în care sînt prezentate fărădelegile separatiştilor. "La întoarcere, pentru membrii delegaţiei, dar şi pentru alţi activişti de pe loc, au început zile negre". Lui Ilie Coica "permanent i se amintea că are două fetiţe şi să fie atent la ce face", primarului satului Corjova (care în perioada respectivă obţinuse despărţirea satului de oraş) îl sunau "scoţînd nişte mugete fioroase în receptor, apoi au tras din armă de 2 ori în fereastra apartamentului dumnealui şi N. Coica se văzu nevoit să se refugieze cu familia în casa părintească de la Corjova. Apartamentul medicului Garbuz, soţia căruia făcuse parte din componenţa delegaţiei, a fost incendiat. Profesoara de la Cocieri, Isaicul Maria, o actrivistă şi o patrioată neînfricată, a fost găsită moartă într-o fîntînă. Carolina, fetiţa unei alte membre ale acestei delegaţii ghinioniste, Tuntulescu Tamara, a fost snopită în bătăi" (pag. 44). Tuntulescu Feodosie, soţul lui Tuntulescu Tamara, a găsit un pachet de explozibil legat de uşa locuinţei şi a fost ucis în explozie. "A 2-a zi presa transnistreană scria: Uitaţi-vă ce fac moldovenii!" (pag. 44-45).

Împuşcarea lui Igor Sipcenko, şeful miliţiei separatiste, de către un infractor adolescent (Vlad Grecu prezintă amănunţit cum s-au desfăşurat faptele) a fost pusă pe seama poliţiei şi a fost pretextul pentru atacarea sediului acesteia de către cazacii conduşi de atamanul Rateev din Rostov pe Don. Dar acest atac era mai demult plănuit, după cum aflaseră poliţiştii chiar de la Igor Sipcenko (o parte dintre miliţieni erau foşti poliţişti care trecuseră în serviciul Tiraspolului, iar între foştii colegi de serviciu mai circulau informaţii). În 2 martie 1992 poliţiştii din Dubăsari, lipsiţi de sprijinul Chişinăului şi cu armament insuficient în dotare (doar cîteva pistoale), acceptă să predea sediul în schimbul făgăduielii că vor fi lăsaţi să plece. În timpul percheziţionării sediului de către cazaci, una din uşi fiind încuiată, aceştia au tras în lacătul ei. Cei de afară au crezut că poliţia opune rezistenţă şi au deschis foc asupra sediului, situaţie în care a murit cazacul Zubcov. Acum, în Dubăsari este o placă comemorativă care slăveşte acest "erou" al Transnistriei. Moartea lui Zubcov a fost pretextul pentru a nu mai fi lăsaţi poliţiştii liberi (cum li se făgăduise), ci vor fi duşi în arest la Tiraspol (pag. 54-60). Mutarea poliţiştilor la Tiraspol, consideră autorul, s-a datorat fricii separatiştilor de eventuale proteste ale moldovenilor din oraş, urmate de încercarea de eliberare a poliţiştilor, Dubăsariul fiind un oraş "instabil" (pag. 60).

Chişinăul n-a reacţionat la provocarea separatiştilor. Soţia poliţistului Colesnic, refugiată la Chişinău, plîngîndu-se de soarta soţului său aflat în detenţie la Tiraspol, a primit de la ministrul A. Sangheli sfatul să-i dea în judecată pe cei vinovaţi de detenţia soţului său (pag. 62). Cînd poliţiştii au fost în sfîrşit eliberaţi, li s-a reproşat la Ministerul de Interne de la Chişinău lipsa de activitate din perioada februarie-mai 1992, cînd s-au întărit formaţiunile separatiste. "Iată care e aprecierea moldovenească a patriotismului şi demnităţii eroilor noştri", scrie autorul (pag. 65). Cred că e totuşi exagerat a-i numi "eroi" pe aceşti poliţişti care au cedat sediul poliţiei din Dubăsari fără nici o rezistenţă. E de înţeles faptul că au preferat să-şi salveze viaţa în loc să lupte cu cazacii superior ca număr şi armament, e de condamnat lipsa de sprijin pe care a manifestat-o Chişinăul în acea perioadă (inclusiv lipsa armamentului potrivit în secţia de poliţie), e firesc să avem compasiune pentru suferinţele îndurate de aceşti poliţişti în detenţia de la Tiraspol, e de apreciat că n-au vrut să semneze pentru încadrarea lor în miliţia separatistă, dar de aici pînă la statutul de erou mai e o distanţă.

Dacă conducerea de la Chişinău era pasivă, nu la fel au rămas sătenii din zonă. Localnicii din Cocieri s-au adunat în faţa primăriei, apoi au trimis un grup de voluntari peste Nistrul îngheţat, la Holercani, pentru a cere arme. "S-au certat cu ministrul de interne, care era la faţa locului, dar pînă la urmă s-au întors şi fără arme, şi fără susţinere. "Nu avem arme, se eschiva ministrul, nu trebuie să ne lăsăm provocaţi". (…) Voluntarii au ajuns la concluzia că unica şansă de a apăra satul Cocieri era capturarea armamentului din unitatea militară rusă, dislocată în acest sat" (pag. 65-66). Cu sprijinul unui ostaş moldovean care-şi satisfăcea stagiul militar în acea unitate, care a aranjat ca în momentul atacării unităţii toţi ostaşii să fie pe platou, un grup de vreo 30 de voluntari înarmaţi cu un singur pistol şi o grenadă au pătruns în unitate şi au izbutit să sustragă armament. După ce s-au dezmeticit, ofiţerii au opus rezistenţă, dar soldaţii au acceptat propunerea voluntarilor: "Serviciul în Armata Sovietică a luat sfîrşit! Peste Nistru şi … care încotro!". Astfel, ultimii soldaţi ai fostei Armate sovietice au trecut peste gheaţă pentru a ajunge la casele lor aflate în diferite colţuri ale Uniunii" (pag. 67). Combatanţilor moldoveni le lipsea însă muniţia, fiind supuşi tirului ofiţerilor şi gardiştilor nistreni care veniseră în ajutorul acestora. O nouă delegaţie a plecat peste Nistru pentru a cere cartuşe. "Ministrul nici de data aceasta nu le-a satisfăcut cererea, totuşi comandantul trupelor cu destinaţie specială, A. Gămurari, le dădu muniţii" (pag. 68). La a 3-a delegaţie trimisă peste Nistru, A. Gămurari a hotărît să-şi implice oamenii din subordine în lupte şi a trecut cu aceştia peste gheaţa Nistrului. În acea zi la Cocieri au fost ucişi trei moldoveni, dar rezultatul a fost că unitatea militară a încetat să existe, ofiţerii şi familiile lor fiind evacuate din sat. "Trupele cu destinaţie specială şi-au făcut datoria şi satul Cocieri s-a transformat în platoul Cocieri, în mare măsură datorită lor. Pe cînd conducerea Moldovei, aşezîndu-se parcă într-o luntre, nimeri, nu ştiu cum, în două, dar, de fapt, se trezi în apă" e concluzia autorului (pag. 68). Azi Cocieri este unul din cele cîteva sate din Transnistria unde guvernul de la Chişinău şi-a păstrat controlul.

După aceste evenimente autorul, care avea apartament în centrul oraşului, a hotărît să se refugieze la Corjova în casa surorii sale, împreună cu familia şi cei 2 copii. Se va înrola în formaţiunile de voluntari care au luptat contra regimului separatist.

După ce preşedintele Moldovei Mircea Snegur, a anunţat că introduce în stînga Nistrului starea excepţională pentru restabilirea ordinii constituţionale, "oamenii, obosiţi de atîta aşteptare, au început să se adune entuziasmaţi în incinta şcolii profesionale de cusătorese situată între Corjova şi Cocieri. Veneau mai ales locuitori din stînga Nistrului, formînd plutoane, companii, de fapt se intenţiona crearea unui batalion" (pag. 86). Conducerea Moldovei nu avea însă un plan clar ce să facă cu aceşti voluntari. Se primeau ordine de tipul "întărim poziţiile, băieţi. Pleacă cinci oameni la o armă". Autorul însuşi a primit o armă abia după o lună de la înscrierea sa ca voluntar (pag. 87).

În continuare sînt prezentate diferite întîmplări din război, portrete ale combatanţilor moldoveni ucişi sau răniţi în lupte. Caracteristica generală a conducerii de la Chişinău era pasivitatea. Voluntarii se strînseseră pentru a acţiona, dar nu primeau nici un ordin de acţiune. Doar se riposta la atacurile separatiştilor.

Cînd satul Coşniţa a fost ocupat de cazaci, oamenii au trecut Nistrul cu luntrea pentru a cere ajutor. Ministrul de interne Constantin Antoci i-a întrebat: "Noi venim în ajutor, dar dacă oamenii nu ne vor?". Înjurîndu-l pe ministru au izbutit să-l convingă să le dea două lăzi cu arme (pag. 71). Azi, Coşniţa şi satele apropiate constituie cea de-a doua zonă din Transnistria în care Chişinăul şi-a păstrat controlul.

Menţinerea unui mare număr de voluntari în satele respective, timp îndelungat fără ca aceştia să primească ordine de acţiune, a avut ca efect bombardarea satelor de către artileria inamică, presiune economică asupra sătenilor, inclusiv furturi de animale de prin ogrăzile acestora.

Iniţial s-au împărţit arme voluntarilor, dar apoi poliţia a desfăşurat o campanie de confiscare a acestora, sau măcar de înregistrare a deţinătorilor. Măsura a stîrnit nemulţumiri: "Pentru ce? se revolta un lider al grupului de tineret de la Corjova, Ion Grecul. Ca apoi această listă să apară pe masa lui Finaghin?" [lider separatist de la Dubăsari - nota mea]. "M-am gîndit că bănuielile lui nu-s lipsite de temei" (pag. 78), comentează autorul, amintindu-şi experienţa proprie cînd semnase la Chişinău în favoarea limbii de stat şi a grafiei latine, pentru ca după 2 zile să i se reproşeze asta la locul de muncă.

Printre victimele războiului s-a aflat un nepot al autorului, împuşcat de combatanţii moldoveni cînd se juca pe cîmp cu un chipiu de cazac, fiind confundat cu un duşman. Din fericire, a supravieţuit.

Teroarea dezlănţuită de separatişti este exemplificată cu cazuri concrete de civili (care nu participau la lupte), arestaţi şi apoi ucişi de separatişti, numai într-un singur sat - Corjova - în perioada martie-iunie 1992: Afanasie Coţofan (cumnatul lui Vasile Iovv, viceprimministrul comunist al Republicii Moldova), Oleg Barcari, Grigore Beşleaga, Valentin Ghirea, Ion Ganev, Nicolae Zavtur, David Ursu (pag. 110-117). În 7 iunie 1992 au fost ucise alte 9 persoane: Manea Dorofeev, Alexei Dorofeev, Olga Dorofeev, Nicolai Coţofan, Mihail Vîşovschi cu soţia Maria Vîşovschi şi fiica Aliona Vîşovschi (13 ani), Galina Gaţcan şi fiica Tatiana Gaţcan (10 ani). La familia Vîşovschi a fost ucis şi cîinele, care avea pui care nu s-au găsit, în schimb pe strada respectivă fuseseră văzuţi cazaci cu căţeluşi în braţe. Sătenii au adunat cadavrele într-o căruţă şi le-au dus la Dubăsari, să vadă tot oraşul crimele separatiştilor (pag. 117-119). Rezultatul a fost că separatiştii au fotografiat cadavrele, iar apoi, în cărţi tipărite de regimul separatist (N. Babilunga şi V. Bomeşco - "Dubăsari, o rană sîngerîndă a Transnistriei", 1993 sau N. P. Rudenco - "Dubăsari, oraşul apărătorilor RMN", 1995) se pretinde că respectivele crime au fost săvîrşite de combatanţii moldoveni! (pag. 150-151). Aceeaşi situaţie este cu Grigore Beşleaga, pe care propaganda separatiştilor pretinde că a fost ucis de forţele moldoveneşti, deşi locul unde a fost găsit cadavrul - cimitirul de vite - era în zona controlată de separatişti (pag. 150).

În cazul uciderii lui Ion Sterpul, înseşi autorităţile separatiste au invitat un anchetator din Odesa pentru a investiga crima, iar acesta a stabilit că principalul vinovat este un fost ofiţer al unităţii militare din Cocieri (care fusese alungată din sat). Procesul însă s-a isprăvit cu eliberarea acuzatului, care a fost apoi şi avansat (pag. 120-121).

Încetarea conflictului a adus alte neplăceri. "În oraşul Dubăsari ocupanţii ocupă (e şi normal!) apartamentele familiilor: Chirilov, Varcan, Cerneţchi, Grecu (autorul), iar pentru a pune mîna pe apartamentul lui Igor Butuc, mai întîi au spînzurat-o pe mamă-sa rămasă acolo, direct în apartament, ca apoi, peste cîteva săptămîni, locuinţa să fie sechestrată. În apartamentul meu, de exemplu, au intrat în luna august 1992, izgonind-o pe sora cu trei copii, care se adăpostise aici (…). Prin luna mai 1993 aceeaşi soră mi-a adus extrasul hotărîrii judecătoriei Dubăsari, unde se arăta că am fost lipsit de locuinţă din cauza neplăţii". În apartamentul autorului s-a instalat un cazac. După ce a făcut plîngere, a primit altă hotărîre: "instanţa judecătorească din Dubăsari a scris că am fost deposedat de locuinţă, deoarece n-am locuit în apartamentul respectiv mai mult de 6 luni! Pînă la urmă aşa şi n-am înţeles cauza sechestrului pe imobil - pentru că n-am locuit împreună cu cazacul, sau că n-am achitat întreţinerea acestuia?" (pag. 129-130). O parte din satul suburban Corjova "controlat în timpul conflictului de forţele noastre" a fost cedat separatiştilor, iar acum "rebelii înrolează forţat feciorii combatanţilor moldoveni în armata lor, impunîndu-i să jure credinţă formaţiunii statale nerecunoscute, adică pregătindu-i să lupte împotriva Republicii Moldova" (pag. 128). În majoritatea şcolilor moldoveneşti din zonă s-a reintrodus grafia chirilică, iar profesorii au fost înlocuiţi cu "pensionari mediocri, dar conformişti, bucuroşi că la pensie s-au făcut şi ei directori" (pag. 128).

Falsificarea istoriei conflictului transnistrean nu se face doar la Tiraspol, ci şi la Chişinău. Astfel, în cartea lui V. Stati (acelaşi care a tipărit dicţionarul moldovenesc-românesc) "Istoria Moldovei", publicată în 2002, se scrie: "La 25.09.1991 poliţia şi voluntarii chişinăueni au tăbărît la Dubăsari, maltratînd zeci de locuitori". Vlad Grecu îi dă acestuia replica: "Voluntarii chişinăueni eram noi, băştinaşii acestui oraş şi raion şi ieşiserăm în acea zi să apărăm poliţia, organ constituţional, atacată de un grup de oameni agresivi. (…) Cu regret, n-am întîlnit pe acolo nici un voluntar din capitală" (pag. 134), lansînd chemarea: "Domnilor autori! Aveţi răbdarea pînă murim noi, combatanţii, martorii oculari, ca apoi, după obiceiul prost al domniilor voastre, să purcedeţi la denaturarea Istoriei" (pag. 135).

Livretul militar al autorului rămăsese în Dubăsari. Încercînd să-şi clarifice situaţia militară, pentru actele necesare angajării în muncă, o funcţionară a Comisariatului Militar de la Chişinău îi spune: "Plecaţi de urgenţă la Dubăsari după livretul militar!", "Mă scuzaţi, încercam să-i explic. Poate dumneavoastră nu ştiţi, dar acolo a fost război şi, luptînd împotriva regimului rămas la Dubăsari, risc să fiu arestat şi chiar lichidat…". "Însă doamna, ferm convinsă pesemne, că stînga Nistrului "a fost atacată de poliţie, rezervişti şi voluntari beţi" din Chişinău, nicidecum nu-şi închipui că cineva de la Dubăsari putea să lupte împotriva rebelilor de la Dubăsari" (pag. 138).

Refugiaţilor transnistreni li s-au promis apartamente de către guvernanţii de la Chişinău, dar autorul nu va primi decît o garsonieră în care să locuiască familia sa de 4 persoane. Doar cei care au dat şpagă au izbutit să primească condiţii mai bune. Corupţia este prezentă şi la Mişcarea Refugiaţilor Transnistreni, fostul preşedinte al căreia negocia ajutoare din România cu care să-şi plătească datorii personale. "Astăzi acest ex-preşedinte deţine funcţia de consultant în problemele refugiaţilor la Ministerul Reintegrării" (pag. 141).

Ultimul capitol - "Adresare către populaţia din stînga Nistrului", este unul al concluziilor. "Noi, combatanţii platoului Cocieri, nu înţelegeam de ce toate iniţiativele noastre de a intra în oraşul Dubăsari erau respinse de comandamentul nostru, iar cînd am pornit din proprie iniţiativă, am primit ordin să ne retragem. În schimb, pentru oraşul Bender [Tighina - nota mea], s-au dat lupte sîngeroase. Reiese că din cauza unei eventuale uniri cu România, n-am fost lăsaţi să intrăm în Dubăsari! Acest oraş pur şi simplu nu le trebuia!" (pag. 157). Hazardată totuşi această concluzie, căci conducătorii de atunci ai Moldovei şi României, Mircea Snegur şi Ion Iliescu, par să fi avut alte preocupări decît unirea. "România niciodată n-a pretins la aceste teritorii, n-a oferit şi nu oferă cetăţenie persoanelor născute în stînga Nistrului, din motive că această regiune niciodată nu i-a aparţinut (…) Mie, care am luptat pentru integritatea Moldovei, mi se refuză cetăţenia română. În schimb altora, care se prea poate au luptat împotriva Chişinăului, dar sînt de origine din Basarabia, adică din România, li se oferă cetăţenia respectivă! Şi vă asigur, mulţi şi-au făcut-o!" (pag. 157-158). În problema cetăţeniei române oferite basarabenilor, dl. Grecu poate fi liniştit - acum şi basarabenilor le e greu să primească cetăţenia română, adică, a murit şi capra vecinului. În ceea ce priveşte acordarea deja a cetăţeniei române unui mare număr de basarabeni cu simţăminte antiromâneşti, este una din legendele urbane la modă prin Chişinău, dar pînă acum, nici dl. Grecu nici alţii n-au oferit exemple concrete de acest fel. "V-au promis că această republică vă va apăra interesele, dar de fapt, s-a transformat în proprietate a lui Smirnov, v-au promis prosperitate, dar aţi ajuns săraci şi şomeri, v-au promis că vor funcţiona întreprinderile, astăzi totul e distrus, se privatizează şi se vinde - se vinde proprietatea care, de fapt, vă aparţine!" (pag. 158). "Noi, ca cetăţeni, astăzi nu trebuim nimănui - poate doar teritoriile noastre! - şi acordarea cetăţeniei de către Rusia sau România, sau Ucraina, nu ne asigură că mîine nu ne vor ciocni cap de cap" (pag. 159-160) încheie pesimist autorul.
 Petitie Online pentru Apararea Istoriei Romaniei
 Golgota BASARABIEI
 Atrocitati maghiare
 MEMORIU CATRE GUVERN Introducerea actelor biometrice - o problema de constiinta si libertate
 Anul EMINESCU
 Semnati petitia impotriva insemnarii electronice
Atitudini
 Coaliţia Impotriva Statului Poliţienesc
 NU vaccinului GARDASIL!
 NU sodomizării României!
 Denunţarea Tratatului cu Ucraina
Comunism

Procesul comunismului
 Holocaustul rosu in cifre
 Imagini ale genocidului comunist
 Cugetări despre comunism
 Condamnarea comunismului
 Pledoarii, mărturii
 Inculpaţii (Călăii)
 Crime, dovezi, mărturii
 Securitatea
 Spălarea creierelor
 Dizidenţa in România
 Universul concentrationar
 Deportarea românilor din Basarabia, Bucovina, Herta
 Holocaustul comunist din Basarabia
 Colectivizarea agriculturii
 Decapitarea Armatei
 Biserica intemniţată
 Vieti la comandă
 Represiunea impotriva culturii
 Literatura şi detentie
 Pateric al Inchisorilor Române
 Internationala terorismului comunist
 Convenţia de armistiţiu cu URSS
 Directivele NKVD pentru ţările din orbita sovietică
 Greva Minerilor din Valea Jiului 1977
 15 Noiembrie 1987
 Crima ca politică de partid şi de stat
 Despre Holocaust
 Raportul Tismaneanu
 Procesul comunismului - Cluj, 7 septembrie 2006
 Documente
 ProcesulComunismului.com
 Referinţe anticomuniste
Comunism

Paul Goma
 Bio-bibliografie
 Procesul comunismului: Scrieri
 Articole, scrisori
 USR şi cenzura stalinistă
Comunism

Rezistenţa anticomunistă
 Rezistenţa anticomunistă
 Eroii Rezistenţei
 Manifestări anticomuniste
Comunism

Martiriul Românilor
 Fântâna Alba, Bucovina
 Ţiganca, Basarabia
 Lagărul de exterminare Bălţi
 Războiul din Transnistria
 Lagăre de exterminare
 Martiriul românilor ardeleni
 Cimitire de eroi
Comunism

Oameni care au fost
 Elisabeta Rizea
 Petre Ţuţea
 Sergiu Al-George
 Mircea Vulcănescu
 Nicolae Steinhardt
 Valeriu Gafencu
 Cornel Dumitrescu
Comunism

Documente
 Cărti in format pdf, doc
 Fişiere audio
 Fişiere video
 Cărţi ortodoxe
Piata Universitatii

 Link-uri
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Mihai Eminescu
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Românii de langa noi
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunitati, asociatii
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Presa
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Arta, istorie, literatura
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Referinte anticomuniste
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Referinte ortodoxe
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989... Toate ...

 Arhiva
an:   luna: 

 GID-România cautare

 Galerii foto
  Rezistenta anticomunista si antiruseasca
  Jerta Reintregirii
  "Piata Universitatii" 1990
  Basarabia
  Cernauti
  Diverse
  Balada pentru credinta neamului

 
  Agresiunea ruseasca contra Romaniei
  Mineriada
  Insula Serpilor
  Romanii din Kazahstan
  Martiri romani din Transilvania
  Parintele Teoctist
  Amita Bhose
  Revista Veghea
  Politica la romani
  Timocul, 1939
  Valea Timocului
Starea Presei
alternativa
 Literatura si detentie

Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989
| Kilometrul 0 - GID - Prima Pagina | BASARABIA - Transnistria - Prima Pagina | Harta Site | Contact GID |
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista, genocidul comunist, Piata Universitatii, mineriada, Revolutia 1989
  Grupul Independent pentru Democratie (GID) aparut in ianuarie 1990, ca un grup apolitic ce a mizat pe calitatea morala si tineretea spirituala a membrilor sai, implicat activ in miscarea revolutionara anticomunistă a anilor 90, isi continua activitatea pentru democratizarea, de-comunizarea si reintregirea României, pentru declansarea procesului comunismului, condamnarea Holocaustului Rosu (Genocidul Comunist), denuntarea pactului Hitler-Stalin, pentru aflarea adevarului despre Revolutia din 1989 si Mineriada din 13 - 15 iunie 1990, pentru renasterea morala si spirituala a românilor din actualele granite dar si din Basarabia, Bucovina, Herta, Timoc, Voivodina, Cadrilater, Transcarpatia, Kazahstan sau alte tinuturi mai mult sau mai putin indepartate. Toate actiunile GID, inclusiv http://gid-romania.com, sunt realizate prin voluntariat si prin contributia financiara a membrilor GID. Contact: gid-romania@gid-romania.com  
Comunism, Procesul comunismului, Rezistenta armata anticomunista