| Românii de lângă noi |
|
| Românii din Valea Timocului |
|
| | | Cum ne iubesc "fratii" sarbi: Romanii, injurati in cimitir, in Timoc; Tricolorul romanesc, ars in Voivodina-- Biserica Ortodoxa Romana din Timoc continua sa fie victima presiunilor exercitate de diferite grupari extremiste incurajate de clerul sarb, a declarat luni, pentru Agerpres, protopopul de Dacia Ripensis, preotul Boian Alexandrovici. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe ia atitudine fata de incendierea Drapelului National arborat la Festivalul de folclor al romanilor, incident produs vineri noaptea, in localitatea Seleus, provincia Voivodina, transmite Agerpres.
 continuare |
| | | Presa romaneasca din Serbia cere ajutor BucurestilorDirectorul Agentiei de Presa "Timoc Press" (www.timocpress.info/), Dusan Parvulovici, a declarat vineri,
in cadrul primei editii a Congresului National al Jurnalistilor Romani, ce se desfasoara la Drobeta-Turnu Severin, ca spera ca statul roman se va implica in subventionarea mass-media romanesti din afara granitelor tarii, transmite Agerpres. continuare |
| | | | | Tadici a promis ca va lupta pentru drepturile minoritatii romane din SerbiaProtopopiatul Ortodox Roman al Daciei Ripensis din Timoc, nerecunoscut de autoritatile de la Belgrad
-- "Am abordat problema minoritatii romanesti si a Bisericii Ortodoxe romane din Serbia, iar din acest punct de vedere domnul presedinte Tadici m-a informat ca lucrurile sunt in progres si se vor indrepta catre standardele moderne rezervate minoritatilor", declara Traian Basescu vineri, 27 martie, la intalnirea cu omologul sarb Boris Tadici. continuare |
| | | Crucea romanilor din Timoc-- In satul Samarinovat a fost ridicata o troita pentru romanii din nord-vestul Serbiei
In satul Samarinovat din Valea Timocului a fost sfintita joi o troita romaneasca - eveniment care a adunat mai bine de doua sute de romani traitori in nord-vestul Serbiei. Troita a fost ridicata pe pamantul lui Dusan Parvulovici, directorul Federatiei Romanilor din Serbia si presedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin. continuare |
| | | Romanii din Timoc, victimele cercurilor antidemocratice sarbestiMiscarea Democrata a Romanilor din Serbia (MDRS) considera ca autoritatile administrative si bisericesti sarbesti nu vor inceta sa boicoteze actiunile entitatilor culturale romanesti din Serbia de Rasarit referitoare la conservarea si pastrarea identitatii nationale, din cauza nationalismului sarb dus la extrem, a declarat marti, presedintele Miscarii, Dimitrie Craciunovici. continuare |
| | | | Protest la ambasada Serbiei din Bucuresti Luând act de ultimatumul de 15 zile dat de autoritătile din Negotin (Serbia), în data de 21 ianuarie a.c., părintelui Boian Alexandrovici, Protopop de Dacia Ripensis, pentru dărâmarea fundatiei celei de a doua biserici românesti din Valea Timocului, Asociatia Noua Dreaptă a organizat luni 2 februarie un protest autorizat în fata Ambasadei Serbiei la Bucuresti.
Am apelat la aceasta formă de protest datorită lipsei de reactie a Ministerului Afacerilor Externe si am dorit pe de o parte sa ne afirmăm solidaritatea cu părintele Boian Alexandrovici iar pe de alta sa exercităm o formă de presiune asupra autoritătilor sârbe pentru a preveni demolarea bisericii ortodoxe române Sf. Niceta de Remesiana, gest fără precedent in istoria relatiilor româno-sârbe. Totodată, am avut in vedere constientizarea de către un număr cat mai mare de români a problemei timocene si a dramei prin care trec zilnic cei 400.000 de români dintre Morava, Timoc si Dunare. continuare |
| | | Provincia romaneasca MarginaBagiu Ovidiu
Am reusit pe baza documentelor pe care le-am avut la dispozitie sa reconstituiesc harta provinciei romanesti Margina (1565-1833). Era o provincie romaneasca in toate efectele ei statale, cu o marime teritoriala aprovimativ egala cu Oltenia. continuare |
| | | Solidarizare generală cu părintele BoianCuvantul Liberatatii, 31/01/2009
Săptămâna trecută, părintele Boian Alexandrovici, Protopop de Dacia Ripensis, a primit o înştiinţare ultimativă de la Primăria din Negotin în care i se dau 15 zile pentru dărâmarea fundaţiei celei de-a doua biserici româneşti la Malainiţa, fundaţie sfinţită în martie 2008. Părintele Boian face apel atât la Preşedintele Traian Băsescu cât şi la Preşedintele Tadici, dar şi la românii de pretutindeni care au stat alături de el în lupta dusă pentru Credinţă şi Neam în Timocul sârbesc. Asociaţia "Noua Dreaptă" încearcă şi ea să sensibilizeze instituţiile statului român, mass-media dar şi Asociaţiile româneşti din întreaga lume pentru a reacţiona la politica antiromânească care se practică de către autorităţile sârbe. continuare |
| | | Ziua Nationala a Romaniei serbata de sute de romani in TimocNegotin, Timoc, Serbia/Romanian Global News, 03 decembrie 2008
Ambasadorul Ion Macovei, PS Daniil, la Ziua Nationala a Romaniei din Timoc
Luni 1 Decembrie 2008, in Sala de Festivitati "Vinul Crainei" din Nigotin, peste 300 de romani din Serbia, de la sud de Dunare, din multe asezari romanesti de pe un vast teritoriu din mai multe judete ale Serbiei, dintre Valea Moravei si Valea Timocului, s-au adunat pentru o Seara Romaneasca - care a devenit si o Noapte Romaneasca - chiar daca pentru majoritatea era inceput de saptamana (luni fiind zi lucratoare in Serbia, nu libera ca in Romania), transmite Timoc Press, preluata de Romanian Global News. continuare |
| | | | | Crucea romanilor din TimocGeorge Damian, Ziua, 29 septembrie 2007
-- In satul Samarinovat a fost ridicata o troita pentru romanii din nord-vestul Serbiei
In satul Samarinovat din Valea Timocului a fost sfintita joi o troita romaneasca - eveniment care a adunat mai bine de doua sute de romani traitori in nord-vestul Serbiei. Troita a fost ridicata pe pamantul lui Dusan Parvulovici, directorul Federatiei Romanilor din Serbia si presedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin. Parintele Bojan Alexandrovici, protop al protopopiatului Dacia Ripenssis, impreuna cu preotii Iel Bobului, din localitatea romaneasca Isacova, de pe Valea Moravei, si Stelian Borza si Adrian Boba, din Timisoara, au sfintit crucea care marcheaza locul unde va fi amplasat noul lacas de cult. Troita a fost donata de Fundatia Gheorghe Pomut din Timisoara si de Consiliul Local Timis. continuare |
| | | | Belgradul sa lase romanii pe mana CaracasuluiGeorge Damian, Ziua, 7 aprilie 2007
-- Abordarea oficiala a Belgradului pentru problema romanilor din Valea Timocului este cat se poate de simplificatoare - si in acelasi timp comoda - insa prezinta si lipsuri.
Pentru oficialii sarbi, in Valea Timocului nu exista romani - exista doar "vlahi", vorbitori de limba "vlaha". O data stabilit acest lucru - la nivel politic, nicidecum stiintific - pentru guvernarea de la Belgrad toate problemele devin cat se poate de simple. continuare |
| | | Romanii uitatiGeorge Damian, Ziua, 2 februarie 2007
-- Alegerile din Serbia au trecut aproape nebagate in seama de mass-media de la Bucuresti. La Belgrad a fost pusa in joc prin aceste alegeri miza stabilitatii in Balcani.
Schimbarea echilibrului parlamentar din Serbia in favoarea nationalistilor conjugata cu presiunile occidentale pentru reglementarea situatiei din Kosovo constituie o combinatie cu potential exploziv extrem. Insa in toata aceasta poveste romanii din Timoc si Voivodina raman, inca o data, fara nici un capatai. continuare |
| | | BELGRADUL ÎI SFIDEAZĂ PE ELEVII ROMÂNII DIN NE SERBIEI ŞI PROPRIA LEGISLAŢIE Draghi Cârcioabă (tel 00381638752554) din Slatina de Bor mi-a dat copii de pe cererile semnate de peste 80 de părinţi din Slatina şi Brestovaţ (jud Bor) şi Ranovaţ (jud Morava) prin care solicită studiul limbii române în şcoală de către copiii lor. Au depus fără rezultat astfel de cereri ministerului sârb pentru învăţământ şi în urmă cu doi ani. Au reînnoit cererile în 2007. Nici azi 28 aug 2007 nu au primit vreun răspuns îmi declară telefonic domnul Perici Draghişa (tel 0038163378166)-cel care a adunat semnaturile din Ranovaţ.
Iată articolele 11 şi 13 din legea sârbă pentru minorităţi (în paranteză precizările noastre):
continuare |
| | | SFÂNTUL SINOD CHEMAT SĂ-I REPRIMEASCĂ LA SÂNUL SĂU PE ROMÂNII TIMOCENITimoceanul Boian Alexandrovici, preot tânăr din Malainiţa raionul Negotin a început din 2003 demersuri pentru ridicarea unei biserici care să fie sub jurisdicţia Episcopiei Ortodoxe Române din Vârşeţ (Serbia).
Cu adresa 06 din 10 01 2004, Episcopul Ortodox Sârb al Timocului-Iustin îi comunică preotului român că ,,În ciuda încercărilor oamenilor cu intenţii bune de a vă sfătui să vă lăsaţi de acest lucru aţi rămas cu ideea ridicării în Malainiţa a unei biserici ortodoxe româneşti făcând discordie între oameni. Vă sfătuim părinteşte să gândiţi logic şi să reveniţi la biserica ortodoxă sârbă". continuare |
| | | Romanii din Timoc si poezia lor
Volumul "Poezia populara a romanilor din Valea Timocului" - culese de Cristea Sandu Timoc - aparut la Editura Ager ofera prin introducerea realizata de academicianul Nicolae Cartojan o scurta radiografie a situatiei romanilor din Serbia de acum 70 de ani. "Romanii timoceni au dreptul sa fie si ei auziti in ceea ce au mai scump in inima lor si in ceea ce a pastrat coeziunea lor: cantecul. Implinim dar o datorie fata de cultura neamului, acordand un loc de cinste sufletului romanesc din Timoc" - aprecia Cartojan. Situatia romanilor din Timoc a ramas neschimbata, problemele lor fiind in continuare in afara interesului autoritatilor de la Bucuresti. Cristea Sandu Timoc marturiseste la randul sau despre folclorul timocean: "Cand am pornit sa colind plaiurile mele natale, cu scopul colectionarii folclorului in anul 1937, am crezut ca munca va fi terminata in cursul unui an. Dar lucrurile s-au petrecut cu totul contrariu si opera a durat cativa ani, fara a fi adunat intregul tezaur spiritual timocean pe care mi l-am propus". (G.D.)
|
| | | Românii din Timoc sunt în proces cu statul sârbZiua de Vest, 02 aprilie, 2007
"Reprezentantul guvernului sârb a declarat că CNRS nu a fost înregistrat, fiindcă nu am schimbat din statutul consiliului cuvântul «rumân», iar atunci când îl vom scoate, CNSR va fi înregistrat", a povestit Predrag Balaşevici, preşedintele PDRS.
În 4 martie 2006, la Bor, în Timocul Sârbesc, minoritatea română a înfiinţat Consiliul Naţional al Rumânilor din Serbia (CNRS), dar din păcate până în ziua de astăzi, nu a fost recunoscut şi înregistrat de statul sârb. continuare |
| | | Comunitatea romanilor din Serbia, lasata de izbelisteDin ratiuni financiare, din pacate neintelese de statul roman, romanii timoceni se vor orienta spre "alte state romanofone", in cautarea sprijinului refuzat de Bucuresti.
Intr-o scrisoare deschisa, publicata atat in Serbia, cat si in Romania, Federatia Romanilor din Serbia (FRS), ce reuneste mai multe asociatii active ale romanilor din Timoc (Asociatia pentru cultura a romanilor din Serbia de nord, "Ariadnae Filum", Forumul pentru cultura a romanilor, Asociatia pentru pastrarea si dezvoltarea limbii, culturii si religiei romanilor din regiunea Valea Moraviei, Centrul etnic de colaborare si Patria Democrata a Romanilor din Serbia), anunta incetarea raporturilor cu autoritatile de la Bucuresti, pe fondul dezinteresului manifestat fata de soarta celor aproape 300.000 de romani timoceni, prin nesustinerea financiara a organizatiei si proiectelor initiate de aceasta. continuare |
| | | INVITATIE LA INTALNIREA CU TINERI DE PE VALEA TIMOCULUI-SERBIA40 tineri romani de pe Valea Timocului din Serbia se afla in Arad in perioada 1-3 decembrie. In zona lor cuprinzand 160 de sate nu li se permite nici o ora de limba romana in scoli. Au venit la Arad pentru cursuri de initiere in scris cititul limbii romane si pentru a cunoaste Romania.
In 1 dec ora 12.30 la Sala Mare a Palatului Administrativ vor fi primiti de oficialitatile Aradului si va avea loc o conferinta de presa. Cei care vor sa ii intalneasaca si la cursurile de limba romana sunt rugati sa sune la 0744195155.
Proiectul este finantat de Institutul Cultural Roman.
Viorel Dolha
continuare |
| | | | | Vizita consulului roman Iulian Gherman in TimocNegotin, Timoc, Serbia/Romanian Global News , 04 Septembrie 2006
La invitatia MDRS, Iulian Gherman, consul in Ambasada Romaniei la Belgrad, a vizitat orasul Negotin.
Cu prilejul acestei vizite in Negotin, Gherman a tinut o conferinta de presa in sediul local al MDRS. Tema conferintei a fost intrarea Romaniei in UE in 2007 si aducerea la cunostinta cetatenilor romani cu rezidenta in Serbia, si care se gasesc in numar mare in Estul Serbiei, a noilor legi si reglementari cu privire la cetatenie si eliberarea noilor documente de calatorie, transmite Timoc Press.
continuare |
| | | | Românii din TimocDa se Vlasi ne dosete!
Ca românii (valahii) să nu-şi dea seama!
1.Duble standarde
În Serbia românii trăiesc în două comunităţi cărora li se aplică standarde diferite în ce priveşte dreptul la păstrarea identităţii.
La nord de Dunăre (in Voivodina) trăiesc 30.000 unde reprezintă 2% din populaţia provinciei fiind majoritari în doar 17 sate. Au aici biserici şi dreptul la şcoală şi presă în limba română. Aceşti români au intrat în componenţa Serbiei la 1918 şi România a purtat lungi tratative cu statul vecin pentru a le da măcar atâtea drepturi câte aveau sub statul austro-ungar. Apropo, ei se judecă fiindcă statul le-a luat clădirea ,,Luceafărul" din Vârşeţ construită de ei. continuare |
| | | | | INTREBARI DE ADRESAT PRESEDINTELUI SERBIEI, CARE VA FI IN 25 IULIE IN ROMANIA
Sigur ca ar fi multe de intrebat (Kosovo, generalii acuzati de crime, relatia cu UE etc.). Imi pare insa ca ar fi de interes in Romania ca domnul Tadici sa ne lamureasca in cateva cazuri in care Serbia nu a dovedit deloc ca trateaza cererile partii romane cu prietenie. Iata aceste posibile intrebari si iata o adresa la care se pot afla mai multe amanunte privind raspunsul neprietenos al Serbiei: www.aiarad.ro
1. Domnule presedinte Tadici, Legea minoritatilor din Serbia spune la art 13 ca "planul si programa in scolile cu limba de predare sarba trebuie sa contina posibilitatea de invatare a limbii minoritatii nationale". Cu toate acestea in scolile din nord-estul Serbiei nu se ofera aceasta posibilitate pentru etnicii romani. Parintii din cateva localitati din zona Timocului au depus cereri la scoli inca din vara lui 2005. Au fost refuzati. De la toamna credeti ca vor avea posibilitatea invatarii limbii materne 1-2 ore pe saptamana macar cei care au cerut insistent acest lucru? |
Inscriptia "afară din Serbia" scrisă pe usa Asociaţiei pentru cultură a Rumânilor din Sârbie de nord, "Ariadnae Filum" |
continuare |
| | | | Răscoala din Valea Timocului - iunie 1876Unii istorici cred şi consideră Răscoala din Valea Timocului ca fiind urmare a Răscoalei din aprilie acelaşi an.
Pregătirea a început cu ajutorul Comitetului Revoluţionar din Vidin condus de Episcopul Partenie Velichi. Încă din iarnă, apostolul Stoian Zahariev din regiunea Vraţa l-a trimis la Vidin pe adjunctul său, Gheorghe Apostolov pentru a pregăti zona dintre Vidin, Kula şi Belogradgic pentru răscoală. Cu ajutorul acestuia, în perioada martie - aprilie au fost adunate din Vidin şi trimise la Bucureşti, 400 de lire aur. Răscoala nu a izbucnit imediat datorita faptului că, în aşteptarea războiului cu Serbia, în zona Vidinului a fost concentrată armata lui Osman-paşa. continuare |
| | | La Negotin nu mai este judecat parintele Boian, ci romanii din TimocNegotin, Timoc, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News, 19 May 2006
La Judecatoria din Negotin,in data de 17.05.2006, intre orele 10,15 min si 11,30 min a avut loc infatisarea hotaratoare in procesul de judecare al preotului Bojan Aleksandrovic, slujitor al Bisericii Ortodoxe Romane, la propunerea de judecare a Judectoariei din Negotin din data de 13.10.2005, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc. continuare |
| | | IN MEMORIAM SORIN MIUTISa-si fi dorit Dumnezeu un inger luptator de la familia Miuti?
Prea frumos sa fi fost adevarat?! Prea frumos ca romanii de pe Valea Timocului, pentru care Sorin Miuti a facut si o specializare aparte, sa fi avut alaturi de ei, in lupta pentru redobandirea identitatii furate, un tanar luptator asa de bun si atasat cauzei cum era el.
Fostului nostru coleg de redactie i-a fost refuzata continuarea lumeasca a acestei batalii si Bunul Dumnezeu l-a vrut alaturi de ceata ingerilor buni care il slujesc, poate, de l-a chemat asa de brusc si dintr-o data la el!
A fost sa fie ceva incredibil pentru noi toti, un accident de circulatie neasteptat si extrem de stupid: a suferit o lovitura puternica din partea unui motociclist care nu era nici mai mult nici mai putin decat medic, si ca ironia sa fie maxima, era si rezident in spitalul unde a ajuns, ca victima, Sorin. |  |
continuare |
| | | O SCRISOARE A PARINTELUI BOJAN ALEKSANDROVIC,DIN VALEA TIMOCULUI,CATRE OAMENII DE BUNA-VOIRE
Iubiti frati si surori,
Asociatia pentru cultura a Rumanilor din Serbia "Rumani ortodocsi" cu sediul in Malainita, comuna Negotin, Valea Timocului, si-a luat ca prioritate sa construiasca in satul sau prima biserica ortodoxa unde , dupa vreo doua suta de ani , serviciul religios se va servi in limba romana materna a credinciosilor si care va fi sub jurisdictia Episcopiei ortodoxe romane din Varset si care este Episcopia tuturor Romanilor din Serbia.
In intreprinderea aceasta a noastra avem multe probleme si greutati, , insa cu ajutorul lui Dumnezeu si al Vostru ne vom lupta cu acestea, de aceea Va rugam sa ne ajutati dupa posibilitatile Voastre.
Rugam pe toti fratii si surorile noastre ,ori unde traiesc sau de unde ar fi ,sa ne ajute financiar ca aceasta opera binecuvantata de Dumnezeu sa o realizam cat mai repede, ca in Valea Timocului din nou sa rasune vocea rugaciuni in limba noastra materna care se va inalta pana la Creatorul si pana la stramosii nostri in Imparatia cerului.
Care-L imprumuta pe Dumnezeu, Dumnezeu nu-I va ramane dator.
Insusi Domnul sa Va binecuvinteze si sa va daruiasca toate cele bune.
Presedintele Asociatiei
Bojan Aleksandrovic, Ipodiacon al Bisericii Ortodoxe Romane din Valea Timocului.
Adresa: Ipodiacon Boian Aleksandrovic, Naselje Gradiste I I, 19300, Negotin, Srbija
contact: bojanng@beotel.yu |
| | | | "PACATUL" DE A RIDICA BISERICA ORTODOXA ROMANA IN TIMOC DEVINE DOSAR PENAL | În Serbia, românii trăiesc în două comunităţi cărora li se aplică standarde diferite în ce priveşte dreptul la păstrarea identităţii.
La nord de Dunăre (in Voivodina) trăiesc 30.000 unde reprezintă 2% din populaţia provinciei fiind majoritari în doar 17 sate. Au aici biserici şi dreptul la şcoală şi presă în limba română.
La sud de Dunăre trăiesc după recensământul din 2002 peste 45.000 români şi valahi, deci cu 50% mai mulţi în mod oficial decât în Voivodina. Chiar analişti sârbi spun însă că este vorba de 10-20 ori mai mulţi în realitate. Aceşti români numiţi timoceni nu au dreptul nici măcar la un cuvânt în limba lor în şcoli, biserici sau presă. | |
continuare galerie foto |
| | | | | Totul despre românii din Timoc(I) Tribalia şi Daciile sud-dunărene-leagăn al românismului - Viorel Dolha
Prin regiunea Timocului este desemnat teritoriul din dreapta Dunării din nord-estul Serbiei şi nord-vestul Bulgariei cuprinzând din Serbia ţinutul de la Muntele Rătan 1(despre care o legendă a românilor timoceni spune că este ,,buricul pământului") la Dunăre, de la valea Moravei la valea Timocului, iar din Bulgaria zona Vidinului până la Lom. continuare |
| | | Totul despre românii din Timoc(II) Sub turci- privilegii pentru supuşii români timoceni - Viorel Dolha
În 1425 printr-o coordonare a armatelor muntene, bănăţene şi transilvănene, trupele bănăţene au cucerit cetatea Vidin după o luptă îndârjită14. Şi Iancu de Hunedoara va ţine piept în sudul Dunării otomanilor. În campania din 1443 i se alătură un uriaş număr de voluntari din zona Morava. continuare |
| | | Totul despre românii din Timoc(III) Sub slavii creştini -mecanisme infernale de deznaţionalizare - Viorel Dolha
La începutul sec. XVIII austriecii cuceresc Banatul dar şi teritorii la sud de Dunăre (Semedria, Columbac şi Negotin). Aceste teritorii din sudul Dunării şi temporar Banatul, le vor pierde în confruntările cu Poarta, un rol mare avându-l răscoala românilor bănăţeni din anii 1736-1739. Abuzurile administraţiei habsburgice, colonizările masive cu străini, au determinat populaţia română să se alăture otomanilor a căror stăpânire o socoteau mult mai blândă. continuare |
| | | Totul despre românii din Timoc(IV) Memorii la care Europa şi Bucureştiul sunt surde - Viorel Dolha
Autorităţile sârbe contestau identitatea românilor timoceni (de zece ori mai numeroşi decât cei din Banatul sârbesc). Etnologul sârb Georgevici în amintita ,,Printre românii noştri" scria: ,,Ştiu că la aceasta mulţi dintre - patrioţii - noştri îngrijoraţi vor da din cap şi vor spune că eu comit o - trădare - faţă de Patrie atunci când mă încumet să vorbesc despre românii din Serbia; care după părerea multora trebuie tăinuiţi sau cel puţin trecuţi sub tăcere, pentru că adevărul asupra românilor din Serbia poate să ducă la o aşa-zisă - chestiune românească - ... care după părerea lor prezintă un pericol. continuare |
| | | Totul despre românii din Timoc(V) Serbia de răsărit: o mare de români - Viorel Dolha
Într-un memoriu trimis lui Antonescu la 11 aprilie 1941 se concluziona ,,în virtutea dreptului la autodeterminare, românii dintre Timoc şi Morava şi cei din Banat cer alipirea la trupul României iubite pe care o vor cinsti prin muncă şi virtute ostăşească". continuare |
| | | Totul despre românii din Timoc(VI) Cum poţi ascunde un milion de români - Viorel Dolha
Cu toate că sârbii la 1833 au început imediat interzicerea limbii române în şcoli şi biserici şi au dat tuturor nume sârbeşti pe care le puteau alege dintr-o listă la botez, cu toate că nici un român nu primea vreo funcţie şi că erau aduşi sârbi pentru orice post de răspundere, la recensământul din 1895 apar totuşi 159 510 români. continuare |
| | | Totul despre românii din Timoc(VII) Culmea ,,prieteniei" româno-sârbe - Viorel Dolha
Rapsodul român din Slatina -Bor cod 19221 tel. ++381 13 0 36657 mobil ++381 63 8752554, vicepreşedinte al MDRS şi membru în conducerea Consiliului Naţional Român din Serbia, dl Draghi Cârcioabă a scris la Arad următoarele versuri în graiul de pe la el:
Sâmţul naţiunii
Am plecat să-mi cunosc ţara
Să şciu cum să-mi geşcept neamul
Să le spun realitacea
Ca să îş geşchidă geamul
Streinu-i poartă orbi pin lume
Fără rudă ge lumină
Fără sâmţu naţiunii
Să-ş uice ge rădăcină
Noi fruntaşi-ăi gin Cimoc
Tot strâgăm în gura mare
Să geşchidă uşa, geamul
Că o să ne moară neamul.
(Dezna-Arad, aug 2003) continuare |
| | | Enigma timocenilor(...)Spre deosebire de sarbii din Romania, care se bucura de decenii de toate aceste drepturi, inclusiv cele politice, avand atat formatiuni politice distincte, cat si un reprezentant in Parlamentul de la Bucuresti, romanii din Banatul sarbesc nu numai ca nu au fost recunoscuti ca etnie, dar nu au beneficiat de drepturi politice similare cu cele ale sarbilor banateni. continuare |
| | | Calus peste gura romanilor din TimocBor, Timoc, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News
05 October 2005
Pentru ca Romanian Global News a anuntat prima, inaintea MAE, despre vizita secretarului de stat al DRRP Mihai Gheorghiu in Serbia Muntenegru, corespondentul Romanian Global News din Timoc a solicitat un interviu in exclusivitate Presedintelui Partidului Democrat al Romanilor din Serbia, dr. Pedrag Balasevici, cel care conduce cel mai important partid romanesc din Timoc, despre convorbirile pe care Gheorghiu le-a purtat cu organizatiile cele mai reprezentative ale romanilor din Timoc. Comportamentul descris este socant pentru un demnitar care are pretentia ca reprezinta Romania si interesele romanesti.
continuare |
| | | Scrisoare deschisa catre Presedintele RomanieiScrisoare deschisa catre Presedintele Romaniei
In atentia Domnului Traian Basescu, Presedintele Romaniei,
Domnului Calin Popescu-Tariceanu, Prim Ministru al Romanei,
Va adresam acest memoriu pornind de la situatia copiilor din zona Vidinului (Bulgaria), care nu vor mai putea invata in limba materna, precum si a asociatiilor culturale ale romanilor din Valea Timocului (Serbia). continuare |
| | | Din nou alerta in Timoc!Intr-o instiintare primita de catre parintele Boian Alexandrovici in ziua de 26 august, Primaria din Negotin il instiinteaza ca dat fiind faptul ca nu si-a daramat singur biserica pana in prezent, acest lucru il va executa Primaria, parintele Boian urmand sa plateasca costurile daramarii locasului de cult, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.
De acest lucru au fost anuntate si autoritatile de la Belgrad, iar organizatiile romanesti din Timoc au intrat in stare de alerta anuntand ca se vor opune prin toate mijloacele unei asemenea tentative. |  | Extremistii nationalisti sarbi care stau in spatele acestei actiuni sunt in continuare sub ascultarea Episcopului sarb Iustin, care este in foarte bune relatii cu primarita de la Negotin.
Parintele Boian face prin Romanian Global News un apel catre toate asociatiile romanesti din lume pentru a protesta la ambasadele Serbiei-Muntenegru si a anunta guvernele straine de aceasta noua tentativa de a provoca conflicte interetnice in zona locuita de romani in Serbia.
(Malainita, Timoc, Serbia-Muntenegru/Romanian Global News, 29 August 2005) |
|
| | | | Romanii din Valea TimoculuiDaca "vlahii sunt romani" asa cum o sustine intemeiat printre altii, Carstea Sandu Timoc si deci, romanii, ca urmasi ai daco-romanilor, sunt una din cele mai vechi natiuni din peninsula Balcanica, atunci, pe buna dreptate, putem considera ca romanii (vlahii) din Valea Timocului, formeaza o comunitate care merita toata atentia.
Dintr-o statistica a unui cercetator sarb, pe care o prezinta Vasile Sandru (1998) aflam ca numarul lor, de aproape 150 000 cat erau inregistrati anual, intre 1846 si 1921, a scazut brusc la 43 440 in 1948, la 26 000 in 1981 si apoi la 18 000 in 1991. Vasile Sandru vede, pe buna dreptate, in aceasta scadere brusca «tendinta de a diminua drastic, in mod artificial, numarul oficial al romanilor valahi».
continuare |
| | | Apel pentru salvarea romanilor din TimocCea mai napastuita si mai amenintata cu disparitia, dintre toate comunitatile de romani, este aceea din Valea Timocului. Situata in nord-estul Serbiei si strabatuta de raul Timoc, zona cunoscuta ca Timoc sau Valea Timocului este leaganul unei grupari compacte de cateva sute de mii de romani ce traiesc in 300 de sate si 20 de orase. Biserica Ortodoxa Romana este unica Biserica nerecunoscuta de catre statul sarb, iar romanii timoceni singurii nerecunoscuti ca minoritate etnica. Asa a fost pe vremea dictatorilor comunisti Tito si Milosevici, asa a ramas si sub noul regim asa-zis democratic. Romanii din Timoc nu au voie sa vorbeasca romaneste la biserica, gradinita sau scoala; se nasc, se casatoresc si sunt inmormantati in limba sarba in biserici sarbesti, construite cu sute de ani in urma de domnitori romani. continuare |
|
| Articole, Opinii, Link-uri | |
|
