| Reîntregirea României |
|
| 28 iunie 1940 |
 
28 iunie 1940 - ziua neagra a României, inceputul ocupatiei sovietice, a comunizarii tarii, a genocidului comunist sau Holocaustului Rosu.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov - tratatul de neagresiune semnat la 23 august 1939 intre Germania si Uniunea Sovietica - si a Protocolului secret, ce împartea sferele de influenta intre cele doua puteri imperialiste, la 26 iunie 1940 URSS adresa României un ultimatum prin care cerea "inapoierea cu orice pret" a Basarabiei si cedarea partii de nord a Bucovinei. La 28 iunie, orele 11, guvernul roman comunica acceptarea dictatului, cerand sovieticilor prelungirea termenului de evacuare, de patru zile incepand cu data de 28 iunie 1940; sovieticii fixeaza finalul retragerii pentru 3 iulie 1940, ora 14.00, ora Moscovei.
3.776.309 locuitori si o suprafata de 50.762 km2 din trupul Romaniei au fost lasate prada furiei oarbe a hoardelor rusesti. La 29 iunie, tancurile rusesti acupa abuziv Tinutul Herta, pe langa Basarabia si Nordul Bucovinei.
Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, nordul si sudul Basarabiei au fost incorporate, de catre Stalin, RSS Ucrainene.
La 2 august 1940 - RSSA Moldoveneasca - ce facea deja parte din componenta URSS - a fost impartita in doua: o parte a fost incorporata Ucrainei, cealalta a fost alipita restului Basarabiei anexate, constituind RSSA Moldoveneasca.
La 7 august 1940, a fost creata regiunea Cernăuti, prin alipirea părţii de nord a Bucovinei cu ţinutul Herţa şi cu cea mai mare parte a judeţului Hotin (Khotyn) din Basarabia.
Imediat dupa ocupatie a inceput exterminarea românilor: arestati, impuscati, torturati, deportati in Siberia, supusi foametei provocata de regimul bolsevic. Intre 1940 si 1950, conform recensamintelor oficiale efectuate de autoritatile rusesti, o treime din populatia romaneasca a disparut; de la 3.200.000 in 1940, au mai ramas doar 2.229.000 in 1950.
La 22 Iunie 1941 Armata Româna va trece Prutul, incepand eliberarea teritoriile pierdute, care vor scapa, pana in 1944, de jugul rusesc. In retragerea din Basarabia, armata rusa va aplica tactica distrugerii totale: 42 biserici, 28 scoli, 32 localuri ale unor institutii publice, 79 ale autoritatilor au fost dinamitate.
Alte sute de mii de victime se vor adauga in timp, alte mii de romani vor fi impuscati, torturati, jupuiti de vii, crucificati, arsi, aruncati in Nistru; jafuri, violuri, indendii, masacre, cruzimi inspaimantatoare ale Armatei a 14-a Ruse, ale gardistilor si cazacilor in timpul Razboiului din Transnistria din 1992. Proportii inspaimantatoare ale crimelor comunismului sovietic, si peste toate - deznationalizare, umilire, tortura psihica, rusificare fortata, destine sfărâmate. |
| | | JALE BASARABEANĂ
Românie, Românie
Ce-ai lasat Ruşii să vie
Să ne ducă 'n pribegie?
Că vin nesfarşită brumă
Şi norocul ni-l sugrumă,
Sugruma-i-ar foc şi ciumă...
Stema scumpă de domnie
E şi ea in pribegie.
Ţara-i jale şi urgie...
Lanţul gleznele ne strânge,
Plânge tot Românul, plânge,
Nistrul duce numai sânge...
Pârcălabii şi hatmanii
Trec prin noapte umbre stranii
Ca i-au turburat duşmanii...
Şi in goana lor nebună
Se inalţă'n scări şi sună
Jale grea din corn de lună...
Scoală-ţi Ţară, voevozii,
Că păgânii-s mulţi ca bozii
Şi ne latră ca zăvozii...
Cheamă-ţi codrule, voinicii
Că ne'neacă veneticii,
Căpcăunii, bolşevicii...
Tu Hotin, străbun Hotin,
Eşti azi singur şi străin,
Şi păgânii vin şi vin...
Voi stejari de la Tigheci
Daţi alarma pe poteci
Că ne prăpădim pe veci...
Nistrule, să te ridici,
Căpitan peste voinici,
Să-i strivim pe venetici...
Furtunos să ieşi din maluri,
Peste şesuri, peste dealuri
Şi să-i ingropăm sub valuri...
Să le dăm pământ sub glie
Tuturor ce-or să mai vie,
Românie, Românie...
de Vasile Posteucă | | 
Emisiunea filatelica "Basarabia pe cruce"
scoasa in exil (1969) |
|
| | | | 28 Iunie 1940 - O palmă pe obrazul României.70 de ani de comunism, 70 de ani de infern, crime, teroare si sânge,
70de ani de Holocaust Comunist.
«Niciodata cu rusii, caci ei vor sa ne ia limba, sa ne fure istoria, sa ne ia pamantul stramosesc si sa ne distruga neamul.» Constantin Stere
»» Pactul Stalin-Hitler
»» 28 iunie 1940
23 august 1939. Germania si Uniunea Sovietică au incheiat Tratatul sau Acordul Ribbentrop-Molotov, urmat de un Protocol secret, care prevedea, la punctul 3: "Cu privire la Europa Sud-Estică, partea sovietică accentuează interesul pe care-l manifestă fată de Basarabia. Partea germană isi declară dezinteresul politic total fată de aceste teritorii."
29 martie 1940. Molotov, ministrul de externe al URSS, declară, intr-o cuvântare in fata Sovietului Suprem, că URSS nu are un tratat de neagresiune cu România, dat fiind că nu a recunoscut "cotropirea" Barasabiei de către România; declaratia va marca inceputul campaniei de re-anexare a Basarabiei.
21 iunie 1940. Seful Directiei principale politice a Armatei Roşii a transmis regiunilor militare Kiev si Odessa precizarea că Basarabia "să fie smulsă din mâinile tâlhăreşti ale României boieresti"; in caz de conflict armat intre URSS si România, erau precizate obiectivele pe care trebuie sa le aiba Armata Rosie: "rapida descompunere a armatei române, a demoraliza spatele (armatei) si, astfel, a ajuta comandamentul Armatei Rosii să obtina, in cel mai scurt timp şi cu cele mai mici pierderi, victoria deplina".
23 iunie 1940. Molotov si von Schulenburg, ambasadorul german la Moscova, discuta situatia Basarabiei si a Bucovinei. Desi, initial, germanii nu accepta punerea in discutie a Bucovinei, care nu fusese mentionată in protocolul Ribbentrop-Molotov din 1939, au acceptat, ulterior, la 24-25 iunie, un compromis, acordând Rusiei doar nordul Bucovinei. Prima reactie a Germaniei a fost de a-si da acordul pentru anexarea Basarabiei, dar de a preciza ca anexarea Bucovinei era "ceva nou"; mai mult, Schulenburg a sugerat lui Molotov ca România ar putea accepta mai usor aceste cereri daca URSS ar inapoia României tezaurul trimis la Moscova; raspunsul lui Molotov sa fost ca România ar fi exploatat prea mult Basarabia.
26 iunie, ora 22.00. Printr-o nota ultimativa inaintata lui Gheorghe Davidescu, seful misiunii diplomatice romanesti la Moscova, Molotov cerea "inapoierea cu orice pret" a Basarabiei si cedarea partii de nord a Bucovinei catre Uniunea Sovietica; in caz contrar, ameninta cu recurgerea la forta.
Nota avea atasata si o harta a teritoriilor revendicate, harta pe care Gheorghe Davidescu a refuzat sa o ridice si care includea si Tinutul Herţa, în revendicarile sovietice, desi nu figurase niciodata in textul notei ultimative. Absenta hartii a condus la necunoasterea amplasarii granitelor sovietice, lucru care a pus autoritatile romanesti si trupele din Herţa intr-o situaţie tragică.
27 iunie 1940. Se intrunesc două Consilii de Coroana, in care se separă partizanii apărării cu orice pret a integritătii teritoriale - in frunte cu Nicolae Iorga, care a decretat: "Ne batem, blestem pe noi daca nu ne batem" - si cei ai cedarii. Cel de-l doilea Consiliu intrunit la 9 seara, va verdictul tragic: capitulare, votat cu 19 pentru, 6 contra si 1 abtinere.
28 iunie 1940, orele 11. Guvernul român comunică acceptarea dictatului, cerând sovieticilor prelungirea termenului de evacuare, de patru zile incepând cu data de 28 iunie 1940; sovieticii fixeaza finalul retragerii pentru 3 iulie 1940, ora 14.00, ora Moscovei.
3.776.309 locuitori si o suprafata de 50.762 km2 din trupul României au fost lăsate pradă furiei oarbe a hoardelor rusesti. Armata Româna a fost umilită si demoralizată de o capitulare neconditionată, neonororantă, fără luptă, in fata unei hoarde anarhice, care se intitula Armata Rosie; atacuri au venit si din partea elementelor comuniste, printre care, ucraineni si evrei.
29 iunie 1940. Tancurile rusesti atacă abuziv Ţinutul Herţa impuscând patru soldati români, din care 3 mortal; in telegrama militară română trimisă la Bucuresti la 29 iunie orele 11, se specifica: "rusii au declarat ca au gresit că au mers pana la Herţa". Demersurile ministrului roman Gh. Davidescu si, ulterior, ale lui Grigire Gafencu, de retragere din Herţa - teritoriu care nu facea parte nici din Basarabia nici din Bucovina, ci din vechiul regat - nu au avut rezultat pe lângă puterea sovietica.
Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, nordul si sudul Basarabiei au fost incorporate, de catre Stalin, RSS Ucrainene.
2 august 1940. RSSA Moldoveneasca - ce facea deja parte din componenta URSS - a fost impartită in doua: o parte a fost incorporata Ucrainei, cealalta a fost alipita restului Basarabiei anexate, constituind RSSA Moldoveneasca.
7 august 1940. A fost creată regiunea Cernauţi, prin alipirea părtii de nord a Bucovinei cu tinutul Herţa si cu cea mai mare parte a judetului Hotin (Khotyn) din Basarabia.
(Florin Constantiniu - O istorie sincera a poporului roman, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti,2002; p.340-353)
Imediat dupa ocupatie, a inceput exterminarea românilor: arestati, impuscati, torturati, deportati in Siberia, Kazahstan sau Nordul Inghetat, supusi foametei atroce provocată de regimul bolsevic. Intre 1940 si 1950, conform recensamintelor oficiale efectuate de autoritatile rusesti, o treime din populatia românească din teritoriile cedate a disparut; de la 3.200.000 in 1940, au mai ramas doar 2.229.000 in 1950.
22 Iunie 1941. Armata Română va trece Prutul, incepând eliberarea teritoriile pierdute, care vor scăpa, pana in 1944, de jugul rusesc. In retragerea din Basarabia, armata rusă va aplica tactica distrugerii totale: 42 biserici, 28 scoli, 32 localuri ale unor institutii publice, 79 localuri ale autoritatilor, drumuri, poduri, uzine, locuinte, etc.. au fost dinamitate.
Alte sute de mii de victime se vor adauga in timp, alte mii de români vor fi impuscati, torturati, jupuiti de vii, crucificati, arsi, aruncati in Nistru; jafuri, violuri, indendii, masacre, cruzimi inspaimântătoare ale Armatei a 14-a Ruse, ale gardistilor si cazacilor in timpul Razboiului din Transnistria din 1992. Proportii inspăimântătoare ale crimelor comunismului sovietic, si peste toate - deznationalizare, umilire, tortura psihică, rusificare fortată, destine sfărâmate. |
| | | SĂPTĂMÂNA PATIMILOR (23-28 IUNIE 1940)Stefan CODREANU, Cernăuţi
În ultima decadă a lui iunie 1940, în conformitate cu prevederile Ultimatumului primit de la Moscova, România a fost nevoită să se retragă din străvechile ei teritorii, ceea ce însemna ca:
1. In decurs de 4 zile, începând de la ora 14,00, după ora Moscovei, trupele romanesti urmau să să retragă din teritoriul Basarabiei şi Bucovinei.
2. In acelaşi timp trupele sovietice urmau să intre în teritoriul Basarabiei şi partea de Nord a Bucovinei.
 continuare |
| | | Comunicat de presă. 26 iunie 2010. Monument în memoria victimelor ocupaţiei sovietice şi ale regimului totalitar comunistPrimăria municipiului Chişinău va instala, pe data de 28 iunie a.c., în Piaţa Marii Adunări Naţionale, o piatră comemorativă. Ulterior, pe acest loc, din faţa sediului Guvernului, va fi edificat un monument în memoria victimelor ocupaţiei sovietice şi ale regimului totalitar comunist. O dispoziţie în acest sens a semnat primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă.
Potrivit unui decret a preşedintelui interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, ziua de 28 iunie 1940 a fost declarată Zi a ocupaţiei sovietice. Anual, această zi va fi consemnată drept Ziua ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist. La 28 iunie, vor fi coborâte în bernă drapelele de stat, iar la ora 10.00, va fi păstrat un moment de reculegere. |
| | | Săptămâna Roşie a neamului românesc (28 iunie - 3 iulie 1940)
Paul Goma - "Săptămâna Roşie"
Martiriul Basarabiei şi al Bucovinei de Nord între 28 iunie 1940 şi 22 iunie 1941
Prima perioadă de teroare: evacuarea: 28 iunie - 3 iulie 1940:
La Chişinău era exercitată [teroarea] de către tradiţionalele «patrulele de autoapărare» (sic) cu sediul pe strada Armenească şi dirijată de faimoasa "Rozenberg cea Roşcată", de Bubiş, de Klinicikov şi de Melnic. Avocatul Steinberg a acţionat independent o vreme, apoi a fost cooptat de patrule". continuare |
| | | 28 iunie - ocupatia Basarabiei«Niciodata cu rusii, caci ei vor sa ne ia limba, sa ne fure istoria, sa ne ia pamantul stramosesc si sa ne distruga neamul.» Constantin Stere
«Ziua de 28 iunie 1940 le-a adus romanilor o veste tragica.
Dimineata radioul de la Bucuresti a anuntat ca in urma unui ultimatum al rusilor sovietici Basarabia si o parte a Bucovinei sunt cedate rusilor. Ceea ce au vazut oamenii in primele zile de ocupatie mi-a ramas in minte pentru toata viata. Armata sovietica a navalit in Basarabia fara a astepta ca romanii ce se refugiau sa poata lua cu sine ceva din averea agonisita de parinti si bunici. Armata romana se retragea urmata de tancurile si masinile blindate sovietice. Ofiterii si soldatii romani mergeau pe jos, avand fetele indurerate. Multora le era rusine ca Basarabia fusese cedata fara un foc de pusca. continuare |
| | | Martiriul Basarabiei si al Bucovinei între 28 Iunie 1940 si 22 Iunie 1941Martiriul Basarabiei si al Bucovinei între 28 Iunie 1940 si 22 Iunie 1941
«Prima perioada de teroare; evacuarea: 28 Iunie - 3 Iulie 1940: "La Chisinau era exercitata (teroarea) de catre «patrulele de autoaparare», cu sediul pe strada Armeneasca si dirijata de faimoasa "Rozenberg cea Roscata", de Bubis, de Klinicikov si de Melnic. Avocatul Sternberg a actionat independent o vreme, apoi a fost cooptat de patrule.
A doua perioada: de la 3 Iulie la sfarsitul lunii August.
- Preluarea administratiei de catre functionari adusi din Rusia;
-Inlocuirea «patrulelor de revolutionari locali (sic)» cu «truditori NKVD profesionisti»;
- Arestarea tuturor persoanelor suspecte, in primul rand a oamenilor politici, mai ales cei din Sfatul Tarii, care militasera pentru unirea Basarabiei cu Romania din 1917: 5 fosti deputati in Sfatul Tarii (printre care: Ion Codreanu, Leanca, Secara, Catelli), un fost senator - acuzati de... tradare de patrie (sovietica, se intelege);
- fosti ofiteri in Armata Alba;
- functionari civili si militari - toti acestia au fost transferati pentru mai multa siguranta la Tiraspol, pe malul stang al Nistrului, pretextand ca nu mai era loc la Chisinau... continuare |
| | | "Odessa in flacari" «Cinematografia romaneasca a primit un dar nesperat. De curand, presa italiana a scris despre un fapt cu totul inedit, anume descoperirea intamplatoare in arhivele studiourilor Cinecita din Roma a peliculei filmului "Odessa in flacari", considerat definitiv pierdut. "Odessa in flacari", realizat in anul 1942, intr-o coproductie romano-italiana este consemnat in istoria cinematografiei europene si nu numai, o capodopera a genului. Despre el au ramas doar cronici, unele consemnari, fotografii si afise.
Avand ca subiect drama refugiatilor din Basarabia, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ca si a ororilor comise de trupele NKVD-ului, predecesoarea KGB-ului, filmul a fost interzis dupa ocuparea tarii de catre Uniunea Sovietica, iar protagonistii acestuia aruncati in inchisori. Depus in arhivele cinematografiei, la fondul peliculelor cenzurate, deci total oprite nu numai de a fi difuzate, dar nici vizionate intr-un cadru restrans, multi ani "Odessa in flacari" a figurat doar in registrul de evidenta al arhivelor, apoi a disparut din scripte. Dupa decembrie 1989, unii cercetatori in istoria filmului au cautat zadarnic sa dea de urma peliculei, investigatiile ducand la concluzia ca ea a fost confiscata "de consilierii sovietici" din perioada ocupatiei, dupa care a fost scoasa din evidente, de catre Directia presei si tipariturilor, fosta cenzura. S-a mai descoperit ca Securitatea a dat un ordin prin care s-a dispus distrugerea unor filme de razboi din perioada 1940-1944, considerate fasciste si "imperialiste", dusmanoase "oranduirii socialiste". Printre acestea figura si filmul "Escadrila alba", "Noi" si altele. continuare |
| | | Nicolae Iorga: "Ne batem, blestem pe noi daca nu ne batem"La 21 iunie 1940, seful Directiei principale politice a Armatei Rosii a transmis, regiunilor militare Kiev si Odessa, precizarea ca Basarabia " sa fie smulsa din mainile talharesti ale Romaniei boieresti"; in caz de conflict armat intre URSS si Romania, erau precizate obiectivele pe care trebuie sa le aiba Armata Rosie: "rapida descompunere a armatei romane, a demoraliza spatele (armatei) si, astfel, a ajuta comandamentul Armatei Rosii sa obtina, in cel mai scurt timp si cu cele mai mici pierderi, victoria deplina". continuare |
| | | VALERIU CARP, eroul Romaniei"De aici nu ne mai retragem! Peste Putna nu se trece! Mergeti la unităti, organizati-vă pozitii de apărare si, dacă rusii mai înaintează un pas, DIN ORDINUL MEU SI PE A MEA RĂSPUNDERE, deschideti focul!"
«Urmare a trocului de popoare din august 1939, în prima jumătate a lunii septembrie 1940, Polonia a fost invadată de armatele nazisto-sovietice, Finlanda si tările Baltice cotropite de rusi. Marea Britanie si Franta au declarat război celor doi agresori pe care Societatea Natiunilor i-a condamnat. În aceste conditii, România a primit notele ultimative din 26 si 27/28 iunie 1940 si sub presiunea Germaniei, regele Carol al II-lea (1930-1940) si ministrii săi au cedat. continuare |
| | | 60 de ani de la sfârtecarea RomânieiConstantin Dobrilă, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 31
Începutul sfârşitului
În ţara lui Roş Împărat
durerea se culcă cu trupul în pat,
durerea se suie cu sufletu-n cer.
Demult, un Copil de dulgher
a spus: Să fugiţi de păcat
şi de ţara lui Roş Împărat.
Andrei Ciurunga, În ţara lui Roş Împărat
Vara anului 1940. De aproape zece luni lumea trăia drama celui de al doilea război mondial. Germania nazistă şi Uniunea Sovietică îşi dăduseră mâna în distrugerea Poloniei. Italia lui Mussolini, roasă de antice nostalgii imperiale după încorporarea Etiopiei, îşi ţintea privirile lacome spre Africa de Nord şi Balcani. Concesiile făcute permanent agresorilor de către marile democraţii europene s-au întors împotriva lor. În Ungaria, Bulgaria sau Iugoslavia grupurile de extremă dreaptă încercau să se impună marcând falimentul democraţiei. În iunie, după o rapidă campanie, armatele naziste au invadat vestul Europei. La 20 iunie 1940, Franţa capitula. O nouă ordine începea să se contureze în lume. Forţa dreptului era înlocuită cu dreptul forţei. continuare |
| | | Voronin şi comuniştii au "sărbătorit" ocuparea BasarabieiVoceaBasarabiei.com, 30 iunie 2006
La ordinul direct al lui Vladimir Voronin pe 28 iunie 2006 RM a "sarbatorit" la Rezina ocuparea Basarabiei de catre URSS. Sutele de mii de inocenti ucisi de comunistii sovietici dupa 28 iunie 1940, in mare majoritate copii, batrani si femei, devin prin actiunea de miercuri a guvernantilor de la Chisinau si pacate ale lor, si crime ale lor, si asumare a genocidului comunist. Actiunile "sarbatoresti" au fost conduse de ministrul culturii si turismului Artur Cosma, deputati comunisti din parlament, oficiali de la Guvernul si Parlamentul RM, de presedintele raionului Rezina si oficialitati transistrene de la Rabnita. Astfel, a cata oara? Voronin demonstreaza ca "cearta" lui cu Rusia si Simirnov este doar de ochii "prostilor din UE si tiganilor din Romania" (citat de la un "banchet comunist") si ca adevaratele intentii ale acestui comunist de soi sunt pastrarea cu orice pret a situatiei de criza in RM, saracirea masiva a populatiei băştinaşe, alungarea din tara cu ajutorul saraciei a celor mai culti si gospodari etnici romani (genocidul prin lichidarea locurilor de munca) si crearea unui stat "polietnic" din fostii tovarasi de partid comunist si Comintern si odraslele lor (pentru fericirea carora vor fi lasati prin sate, ca sa munceasca in robie, si cateva sute de mii de tarani romani). continuare |
| | | 28 iunie 1940 - inceputul calvaruluiChisinau, Basarabia/Romanian Global News, 30 June 2006
| Actul de la 28 iunie 1940 a constituit o agresiune armata a U.R.S.S. impotriva Romaniei, a carei consecinta a fost raptul teritorial al Basarabiei, Nordului Bucovinei si tinutului Herta, astfel aplicandu-se in practica prevederile Protocolului aditional secret al Pactului Molotov-Ribbentrop (numit si Pactul Hitler-Stalin). Semnarea odiosului pact, la 23 august 1939, a insemnat, de fapt, declansarea celui de-al Doilea Razboi Mondial de catre cei doi dictatori. Peste o saptamana dupa semnarea acestui document, la 1 septembrie, Germania nazista atacase Polonia dinspre Vest, iar la 17 septembrie, acelasi lucru l-a facut U.R.S.S., invadand cu trupele sale teritoriile de Est ale statului polonez. In felul acesta, cele doua dictaturi - nazista si comunista, poarta aceeasi vina pentru declansarea celei de-a doua conflagratii mondiale, soldata cu cateva zeci de milioane de vieti omenesti. |  |
continuare |
| | | Lupta pentru integrarea BasarabieiCei mai multi romani din Basarabia, din Herta si din nordul Bucovinei au ramas acasa cand tancurile lui Stalin au invadat tinuturile lor, in 1940 si in 1944. Era inertie? Lipsa de intuitie? Nu mai aveau reflexul autoconservarii? Nimic din toate acestea.
A urmat dezastrul: executiile sumare, deportarile, colectivizarea. Elitele au fost anihilate, dar fibra biologica a etniei a fost perpetuata de oamenii simpli din sate.
Lenin: "autodeterminarea popoarelor"
Unirea Basarabiei cu Romania, din 27 martie-9 aprilie 1918, nu a realizat un sistem economic coerent in tot spatiul romanesc. Integrarea culturala din perioada interbelica a fost singurul fenomen real, la care au participat intelectuali de talie din Romania: Nichifor Crainic, Gala Galaction si multi altii. Unirea s-a datorat in mare masura si conjuncturii externe. De ce Basarabia este prima provincie istorica, unde elitele au decis unirea cu tara in 1918? continuare |
| | | | 65 de ani de la invadarea Romaniei de catre URSS«28 iunie 1940, ziua cand Stalin a bagat Basarabia in Gulagul sovietic
Istoriografia comandata de la Moscova sustine ca URSS a intrat in razboi abia pe 22 iunie 1941, cand a fost atacata de Germania nazista. Insa, inainte de acest conflict, Uniunea Sovietica si-a desfasurat fortele militare in mai multe tari din Europa, intrand practic de la bun inceput in cel de-al doilea razboi mondial. Data de referinta pentru inceperea acestui conflict este considerata 1 septembrie 1939, data invadarii Poloniei de catre armata germana. Insa, nu se aminteste nimic de faptul ca si Uniunea Sovietica a ocupat o parte a Poloniei la 17 septembrie 1939, concomitent cu Germania nazista. Practic Uniunea Sovietica a lui Stalin a participat alaturi de Germania lui Hitler la declansarea celui de-al doilea razboi mondial.
continuare |
| | | Basarabia, 1940-2005: "Cine uita nu merita"«Romania se intoarce sontac-sontac in matricea sa culturala si politica: Europa dodoloata. Mai avem putin. Daca schioapata inca nu este insa din vina ei. Ci a celor care au condus-o 15 plus 45 de ani. Si care, in toata aceasta lunga perioada de cosmar, nu au dorit pentru o clipa sa indrepte faradelegile trecutului de care au fost atat de strans legati: cel comunist. In urma cu exact 65 de ani, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste invada Romania, cu acordul Germaniei socialiste, declansand teroarea bolsevica asupra Basarabiei, Bucovinei si Tinutului Herta, ocupand strategic si cateva avanposturi la Marea Neagra, in Delta Dunarii. Crime bestiale si agresiuni etno-culturale programatice s-au abatut, de atunci, asupra populatiei romanesti rupta de tara. Cine uita nu merita, scria Nicolae Iorga. Aceeasi este si parerea lui Joseph Borell, presedintele Parlamentului European al noii Europe.
continuare |
|
| Articole, Opinii, Link-uri | |
|
