| Procesul comunismului |
|
| Crime, dovezi, mărturii |
|
| | | Marturie de sange pentru Credinta, Tara si Neam Calinescu Viorica (Stanulet), AlternativaOnline
In luna martie 1949, patru tineri din Turnul Severin au hotarat sa ia calea muntelui si sa se alature grupului de luptatori anticomunisti din Muntii Banatului.
In acea peroada se spera intr-o conjunctura favorabila pentru iesirea tarii noastre din zona de influenta sovietica, deci indepartarea conducerii comuniste.
Tinerii pleaca in graba nepregatiti indeajuns, pe o vreme neprielnica de sfarsit de martie, fara o calauza care sa cunoasca bine zona, fara o destinatie precisa.
 continuare |
| | | Eu nu am avut tinerete... AlternativaOnline
Cat este de trist sa ai de suferit din partea aceluia impotriva caruia nu indraznesti sa te plangi!
(Quam miserum est ab eo leadi, de quo non ausis queri!)
PUBLILIUS SYRUS - Sententiae
Am cunoscut-o cu peste zece ani in urma. Sofica Cirisanu, o doamna maruntica, energica, cu o privire agera, saritoare, si cu ochii expresivi, care de cele mai multe ori stralucesc de lacrimile cuibarite stingher sub streasina ploapelor.
A sosit in Canada cu peste douazeci de ani in urma. De mai multe ori a incercat destainuiri, dar ele au fost frante in crampeie de viata, de ritmul rapid al existentei cotidiene, aici pe pamant nord-american. continuare |
| | | VREMURI DE TRISTA AMINTIRE Penitenciarul Galati Eugen POPESCU, AlternativaOnline
Transportul cu vagonul-dubă de la Bucuresti la Galati a fost ceva îngrozitor, neimaginabil. Ne-au înghesuit ca pe niste colete de marfă. Ne dezbrăcasem toti de cămăsi si transpiratia curgea pe noi de parcă eram sub dus. Nu aveam aer, ne sufocam, eram înghesuiti în dubă aproape de patru ori mai multi decât capacitatea normală a dubei. Oricum, vii sau morti, trebuia să ajungem la Galati. Asa era porunca. continuare |
| | | | AIUD - InfometareaNae Tudorica, AlternativaOnline
"Daca murim aici, in lanturi si in haine vargate, nu noi facem cinste
poporului roman, ci poporul roman ne-a facut onoarea sa murim pentru el"
Petre Tutea
Cand am ajuns la Aiud, inchisoarea era tixita aproape in exclusivitate cu detinuti politici. Erau adulti, in mare parte legionari sau considerati legionari. Situatia era aceeasi si in celelalte inchisori din tara in care erau detinuti politici.
La Aiud director era Farcas - maior si mai apoi colonel - cel care a imprimat regimului de aici cea mai ucigatoare asprime, cu consecinte dintre cele mai distrugatoare... continuare |
| | | | Bunica lui Bogdan Olteanu, implicata in crime politiceZiarul | 2007-11-08 | George Roncea
Un dosar exploziv se apropie de finalizare dupa mai bine de 17 ani de ancheta. Este vorba de cercetarile incepute in 1990, in privinta legaturilor celebrului terorist Carlos "Sacalul" cu Securitatea romana. Dosarul a fost initiat in baza plangerii scriitorului Paul Goma, a carui moarte a fost ceruta de conducerea de partid, prin Gisela Vass, bunica actualului sef al Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu. Evreica unguroaica, scolita de KGB, Vass era nr. 2 in relatiile internationale ale regimului comunist si "coordona" legaturile cu agentii Moscovei. continuare |
| | | Comunismul la Cluj: victime si calaiZIUA de Cluj, Decembrie 30, 2006
* Soltutiu, clujeanul de pe lista celor 53
Anchetatorul sef in dosarul Patrascanu, fostul secretar general al universitarilor clujeni, este pe lista neagra a Raportului
Raportul de condamnare a comunismului contine in anexa o lista scurta a celor considerati stalpii comunismului in Romania. Pe lista se afla Ioan Soltutiu, fostul anchetator sef in dosarul Patrascanu, care a ocupat ulterior functii importante la Cluj. Vladimir Tismaneanu a vorbit, in avanpremiera, pe tema raportului, cu ZIUA de Cluj. continuare |
| | | Crimele regimului comunist sunt imprescriptibileZIUA, Decembrie 22, 2006
-- Sorin Iliesiu dezvaluie, pentru ZIUA, "surprizele" Raportului Tismaneanu
Initiatorul Apelului de condamnare a regimului comunist din Romania, Sorin Iliesiu, subliniaza, intr-un interviu acordat ziarului nostru, importanta documentului elaborat de comisia speciala, apreciind ca acesta va deveni un "reper si un model international". "Se impune adoptarea urgenta a legii lustratiei"; "prin televiziune s-au facut majoritatea diversiunilor la revolutie"; "regimul politic instalat dupa caderea oficiala a comunismului a fost de esenta neocomunista"; afisarea in public a simbolurilor si insemnelor comuniste trebuie interzisa - sunt cateva din numeroasele exemple in care autorii raportului spun lucrurilor pe nume. continuare |
| | | Tortionarii DobrogeiZIUA de Constanta, Decembrie 22, 2006
Raportul Tismaneanu scoate in evidenta atrocitatile comise in numele reeducarii in lagarele de munca din Dobrogea # Aici au fost mutilati, psihic si fizic, oameni de toate categoriile sociale din tara, de la palmasul de rand pana la intelectualul de clasa # Mii de oameni au suferit zeci de ani, in numele unei conceptii utopice. Alte mii de calai au ucis sau ranit fara putinta vindecarii, suflete condamnate la moarte, fara nicio dovada. continuare |
| | | Gulagul clujeanZIUA de Cluj, Decembrie 20, 2006
ZIUA de Cluj ii prezinta pe clujenii calai si pe victime, asa cum apar ei in Raportul de condamnare a comunismului
Gruia Manea, maior, Cluj. Marturiile pastrate despre el vorbesc despre bataia aplicata la talpi cu o teava de otel, pe picioarele incaltate. Acestor bocanci li se spunea papucii lui Hristos.
Goiciu Petre, colonel. Din ordinul lui, timp de cateva luni, un detinut a fost zidit de viu, lasandu-i libere doar mainile si un orificiu la inaltimea gurii. Goiciu il vizita, injurandu-l zilnic. continuare |
| | | Procesul comunismului / Crime, dovezi, mărturiiArestată înainte de a se naşte
(fragment din "Sânge pe Râul Doamnei" de Mihai Rădulescu, Literatura si detentie)
Doamna Iuliana Preduţ, arestată cu o zi înaintea tatălui său, la 21 iulie 1958.
[...]Cărată la anchetă, observase într-o zi, pe unul dintre pereţii încăperii, o pată mare de sânge proaspăt încă. Anchetatorul zbieră la ea: "Vezi sângele ăsta? E al lui tat-tu! Asa stropesc camera şi cu sângele tău, dacă nu vorbesti!" continuare |
| | | De Ziua Internationala a Gulagului. 93.000 de dovezi pentru BasescuRomania Libera, 08 Noiembrie 2005
Academia Civica a dat ieri publicitatii, de Ziua Internationala a Gulagului, dovezile mult cerute de autoritatile romane pentru condamnarea publica a ororilor comunismului. Dovezi ce se adauga celor depuse de Fundatia ICAR, Initiatoarea Procesului Comunismului. Printr-un urias volum de munca, Academia Civica a reusit sa prezinte datele preliminare ale proiectului "Recensamantul populatiei concentrationare din Romania (1945-1989)", constand in analiza unei parti din fisele de incarcerare ale detinutilor politici din perioada comunismului. Din cele 93.000 de fise, Academia a reusit dupa doi ani sa faca o analiza informatizata a aproximativ 71.000 de astfel de documente. continuare |
| | | Crime comuniste in Basarabia, nordul Bucovinei, HertaIsmail, si o camera de executie
Constantin Virgil Gheorghiu
(Constantin Virgil Gheorghiu, scriitor român, (n. 1916, satul Războieni, Moldova - m. 1992, Paris), autorul mai multor volume de poezie, de reportaje: "Am luptat în Crimeea","Cu submarinul la Sevastopol", "Ard malurile Nistrului", sau nuvela "Ora 25", ecranizata cu mare succes.
"Ard malurile Nistrului" - este o culegere de reportaje scrise pe câmpul de luptă, dupa recucerirea Basarabiei, in 1941 - o marturie cutremuratoare a distrugerilor, genocidului si atrocitatilor bolsevice savarsite de la 28 iunie 1940, de la cedarea Basarabiei, nordului Bucovinei si Herta in urma ultimatumului Uniunii Sovietice, pana la eliberarea acestor teritorii de catre Armata Romana in iulie 1941.) continuare |
| | | Elie Bufnea Cu voluntarii români în Siberia (1917-1920)Sabin Ivan, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 29
Într-una din zilele lui noiembrie 1949, în celula 17, secţia a II-a secret, a vestitei închisori Jilava, unde mă aflam de 7 luni, a fost introdus un bărbat trecut de 50 de ani, de statură mijlocie, îmbrăcat în haine murdare şi foarte boţite. S-a prezentat: Elie Bufnea, jurist, originar din părţile Dejului, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, arestat de câteva luni. Venea de la ministerul de Interne, de la anchetă. continuare |
| | | | Din închisorile comunisteLiana Nedelcu-Stan, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 28
Trei sute de femei într-o singură încăpere
Crăciunul anului 1952 si Anul Nou 1953 m-au găsit în lagărul de la Ghencea. Eram aproximativ 220 de detinute politic - nejudecate si necondamnate - si circa 80-100 de detinute de drept comun. Toate cele peste 300 de femei, ne aflam acolo într-o baracă de lemn, cu priciuri pe două rânduri, cu usile încuiate, cu ferestrele bătute în cuie pe dinăuntru si acoperite cu pături si rogojini pe dinafară, ca să nu pătrundă nici o rază de lumină, ori un pic de aer. Asa am stat peste două săptămâni, care mi s-au părut un veac! continuare |
| | | Amintiri de la JilavaConstantin Horujenco, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 28
În linistea noptii
Mă aflam depus la izolatorul închisorii Jilava pentru o pedeapsă de cinci zile. Eram, deocamdată, în prima zi a executării pedepsei. Cum în celulă nu era nimic pe care să te asezi (o plasă metalică de pat se băga doar noaptea), eram nevoit să mă plimb de la un capăt la altul al camerei de pedeapsă ori să mă asez pe ciment, în eventualitatea că oboseam plimbându-mă. continuare |
| | | Aiud - SpitalTeodor Vintilescu, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 27
Nu mai stiu dacă au înflorit caisii, zarzării si prunii, nici dacă merii gătiti curat se întind în grădini, aducându-ne nouă, pământenilor, aroma aceasta dumnezeiască.
Nu mai stiu, căci oblonul pus la fereastră de către oamenii Întunericului îti loveste privirea si te duce într-o lume străină de cea a omenescului. continuare |
| | | Jilava - 1 mai 1950 o masă cu iarbă verdeCantemir Bărbulescu, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 28
După un adevărat du-te-vino între Uranus si Rahova, numai în masini mici, cu nelipsitii ochelari negri si o puternică gardă personală, iată-ne, în sfârsit, depusi la Jilava.
Ancheta, care durase mai mult de sase luni de zile, se concretizase într-un dosar voluminos, care cuprindea mai multe volume din care nici ei, anchetatorii, darămite noi, cei anchetati, nu mai întelegeam nimic, si totusi, nu stiu cine si de ce, hotărâse sistarea anchetei, iar acum asteptam ca "tovarăsii" să ne stabilească, cu sau fără proces, gravitatea faptelor comise, noua noastră identitate si durata perioadei "de odihnă". continuare |
| | | Degeaba i-am ocolit. Si i-am ocolit. Tot morti au fost.Verona Popescu, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 27
Galeria femeilor-martir, în care se înscriu personalităti ale rezistentei anticomuniste ca Elisabeta Rizea, Lucretia Jurj Costescu, Anita Nandris si Adriana Georgescu, contine nenumărate alte figuri anonime care, cu generozitate, curaj, demnitate si abnegatie, au sustinut material si spiritual, timp de lungi ani, lupta patriotilor români care combăteau din munti ocupatia sovietică si instalarea regimului comunist. Una dintre aceste efigii ale rezistentei populare anticomuniste este si cea pe care o publicăm mai jos. continuare |
| | | Gulagul românesc trăit de un copilIon Varlam, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 25
Vă rog să mă iertati dacă nu pot evoca amănunte ale vietii de închisoare decât în cercul de initiati al colegilor de suferintă. Cred că acest tip de "trăire" sau de experientă este incomunicabil "profanilor" - celor care nu au trecut "pe acolo".
Carnea nu are memorie. După peste treizeci de ani de la eliberare, cosmarurile cu care am rămas nu sunt legate de ceea ce am îndurat eu fizic, ci de suferintele pe care le-am înregistrat cu văzul si cu auzul, adică ale altora. Niciodată nu visez că cel bătut sau cel chinuit de foame, de frig, de oboseală si de nedormit sunt eu; victima este întotdeauna o fiintă dragă - o rudă sau un prieten, la ale cărui cazne asist neputincios, dar nu mai putin revoltat. continuare |
| | | Nu numai lumina vine de la RăsăritFlorin Răzvan Hălălău, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 50
Drumul pe care-l fac în fiecare an de 1 noiembrie la Cimitirul Catolic Bellu a devenit o tradiţie de familie. Începută cu peste 50 de ani în urmă, în 1951, atunci când străbunica mea, Evelyn Maria Herzan (născută în 1876) trecea la cele veşnice. O urma în 1958 cealaltă străbunică, Parascheva Teresia Laskiewicz (născută tot în 1876). Amintirea lor a dăinuit prin copiii lor, Felix Herzan şi Michalina Laskiewicz (căsătorită Herzan) care li s-au alăturat la începutul anilor ’80 şi persistă şi astăzi prin mama mea Evelyn Silvia Herzan (căsătorită Hălălău) şi prin mine, care port în sânge moştenirea bucovineană a numelor Herzan şi Laskiewicz, de care sunt foarte mândru. continuare |
| | | Scrisori peste Cortina de FierZiarul de Garda, Nr. 98 (21 septembrie 2006)
O ilustrata venita in anii '70 din orasul britanic Newbury la Chisinau, pe numele fiicei unui prizonier politic, a fost punctul de inceput al unei carti lansate zilele trecute in Marea Britanie. Dar mai intai, viata acestei fetite a fost salvata de catre autorii acelei ilustrate.
In iunie 1971, Marina Aidov avea opt ani si locuia la Chisinau. Tatal ei, Veaceslav, tocmai fusese arestat si dus intr-un lagar pentru prizonierii politici. Ca sa il poata vizita, Marina si mama sa au mers doua zile cu trenul, inainte de asta maica-sa donand sange ca sa adune niste bani pentru calatorie. continuare |
| | | Detinutii inchisorilor psihiatrice asteaptaZiarul de Garda, Nr. 73 (23 februarie 2006)
Desi, de la destramarea imperiului sovietic au trecut ani de zile, numeroase persoane mai sufera de pe urma tratamentelor inumane, prin care comunistii de atunci incercau sa lichideze oamenii "incomozi".
Unii au fost deportati, altii au indurat foamea si colectivizarea. Persoane perfect sanatoase au fost "tratate" in Spitalul Clinic de Psihiatrie Costiujeni, pentru ca psihiatria era arma pe care, de rand cu altele, regimul comunist o indreptase impotriva populatiei. continuare |
| | | Micul martir român NicusorIubit popor român, iubiti mult pătimiti basarabeni,
Ceea ce vă povestesc a fost până acum o taină a lui mos Toader (Dumnezeu sa-l odihnească in Impărătia Sa!), că asa ne-a fost impăcăciunea - numai după moartea lui să divulg chinul si durerea lui. L-am intâlnit pe sărmanul mos Toader in orasul A, raionul B, Republica C, nitel mai jos de orasul Q, in ghetarii nordului. Acolo el purta alt nume, pe care nu mi-a permis să-l divulg, pentru a nu le face rău urmasilor săi, care nu stiau adevărata soartă a tatălui lor. Iată ce mi-a mărturisit mos Toader, băstinas de prin părtile Ismailului si locuitor al judetului Cahul, in vremea nenorocirii. continuare |
| | | Marturie in procesul comunismuluiMa numesc Rodica Voinescu, am 48 de ani, locuiesc in Bucuresti, sunt de profesie jurnalist si lucrez ca bibliotecar la Biblioteca Nationala a Romaniei.
As vrea sa impartasesc aici experienta tragica a familiei mele care s-a soldat cu asasinarea bunicului meu, in anul 1949, de catre Securitatea de la acea vreme, experienta care a avut repercusiuni atat asupra tatalui meu, cat si a intregii familii. continuare |
| | | Iata cum am pierdut un savant de mare culturaSanda Golopentia , Memoria.ro
Despre suprimarea de catre sovietici a folcloristului basarabean Petre Stefanuca, in 1942.
Petre Stefanuca s-a nascut la Ialoveni, a studiat la liceul "Alexandru Donici" din Chisinau, apoi la Facultatea de filologie a Universitatii din Bucuresti - unde i-a avut ca profesori pe Caracostea si Cartojan între altii - si a devenit, dupa absolvire, unul din colaboratorii lui D. Gusti îmbinînd tinereste munca de profesor la liceele din Tighina, Cetatea Alba si ulterior Chisinau cu activitatea de secretar (începînd cu anul 1934) si mai tîrziu director (în 1939) al Institutului Social Român din Basarabia. continuare |
|
| Articole, Opinii, Link-uri | |
|
