| Procesul comunismului |
|
| Deportarea românilor din Basarabia, Bucovina, Herta |
"Vai, Neamul meu - în gropi de var! Fără de Cruce... Nici Altar
Sau ridicati în dricul verii... Un drum de oase prin Siberii !"
Mihai Prepeliţă
Dupa ocuparea Basarabiei de catre Uniunea Sovietica la 28 iunie 1940, românii au fost supusi unui regim sistematic de crime, masacre, deportari si dislocarile masive. Stenograma Sesiunii Sovietului Suprem al URSS de pe 2 august 1940 dadea cifra de 3.200.000 de locuitori ai Basarabiei; aceleasi date oficiale pentru 1950 indicau 2.229.000 persoane - 971.000 persoane disparute in 10 ani, aproape 1/3 din populatie. |  |
1. intre 28 iunie 1940 si 22 iunie 1941, 300.000 de romani deportati; numai in noaptea de 13 iunie 1941, au fost dislocate si trimise in Siberia 13.470 de familii, insumand 22.648 de persoane, dintre care aproximativ 2/3 femei si copii.
2. intre 1944 si 1948 , 250.000 de romani deportati
3. intre 1946 si 1947 , 300.000 de romani morti in urma fometei provocate de Stalin.
4. la 6 iulie 1949 incepe a 3-a deportare masiva; 11.324 familii deportate
5. intre 1954 si 1964, 300.000 de romani deportati in Rusia si Kazahstan
(Victor Barsan "Masacrul inocentilor", Bucuresti, 1993, pg.18-19)
Transferurile masive de populatie in Moldova sovietica |
| | | In noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 peste 11 mii de familii de basarabeni au fost deportate in Siberia In noaptea de 5 spre 6 iulie se implinesc 57 de ani de la acea noapte neagra din 1949, cand 11 mii 293 de familii de basarabeni au fost ridicate de la casele lor si deportate in Siberia si Kazahstan, iar in gospodariile lor s-au asezat cu traiul "specialisti" veniti de aiurea pentru a "ajuta" moldovenii "sa construiasca un trai nou". Astfel a fost realizata hotararea biroului politic al comitetului central al partidului comunist al URSS "Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenesti a chiaburilor, fostilor mosieri, marilor comercianti... si alte categorii, precum si a familiilor acestora".
Martorii acelor evenimente spun ca "raznareadka" celei de a doua deportari in masa a moldovenilor nu prevedea deportarea intregii familii, fiind ridicati doar membrii familiei care se aflau acasa, in unele cazuri copiii singuri, inclusiv sugarii. | 
Copii români din Basarabia, deportati pe 6 iulie 1949, in Siberia, la vreo luna dupa deportare. Fotografie de la Muzeul national de Istorie, Chisinau. (VoceaBasarabiei.com) |  continuare |
| | | Prezenţa românilor in Kazahstan - istorie şi destinVasile SOARE, Ambasadorul României în Kazahstan
 romaniidinkazahstan.info
II. Valurile de deportări
După cum se cunoaşte, Pactul Ribbentrop-Molotov a avut consecinţe tragice pentru populaţia româneasca din Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa şi sudul Basarabiei. Anexarea acestor provincii româneşti la URSS la 28 iunie 1940 a fost urmată de măsuri represive şi de deznaţionalizare a românilor basarabeni şi bucovineni de către regimul stalinist - deportări în masă şi trimiteri la muncă forţată în Siberia şi Kazahstan în anii 40-50 a zeci de mii de persoane, de unde unele nu s-au întors nici până astăzi. continuare |
| | | Deportările staliniste - crime împotriva umanităţiiJurnal de Chisinau, nr. 294 din 2 iulie 2004
Interviu cu Anatol Petrenco, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova
- Dle Anatol Petrenco, reprezentanţii căror pături sociale din Basarabia au fost deportaţi în vara anului 1949?
- Regimul totalitar sovietic a folosit deportările în calitate de metodă sălbatică de promovare a politicii în sfera socială şi în sfera politicii externe. Erau deportaţi oamenii care nu conveneau regimului din motive ideologice. Familii întregi - copii, bătrâni, oameni bolnavi - au fost urcaţi în vagoane şi duşi în regiuni puţin prielnice sau chiar neprielnice pentru viaţă. În schimb, cei rămaşi se transformau în oameni docili şi aserviţi puterii. continuare |
| | | Operatiunea "SUD", sau Calvarul deportarilor din 6 iulie 1949, continuaGheorghe COJOCARU, Azi.md, 10 iulie 2006
Un tablou exact si complet a ceea ce s-a intamplat la 6 iulie 1949 in fosta Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca inca nu exista. Si ceea ce este si mai regretabil, dupa o perioada de deschidere a arhivelor de la inceputul anilor '90 ai secolului XX, astazi cercetatorii din sfera stiintei istorice nu sunt incurajati sa mearga mai departe in investigatiile lor asupra actiunilor criminale ale regimului sovietic de atunci. Dar, asa cum spune si Stephane Courtois, "fie doar si numai pentru memoria nenumaratelor victime anonime care au disparut in beciuri si lagare, trebuie sa intram in arhive si sa aflam adevarul, daca nu vrem ca reunificarea europeana sa se transforme intr-o fractura a memoriei europene". continuare |
| | | Noaptea neagra din '49 La 6 iulie s-au implinit 57 de ani de la noaptea neagra din 1949, cand 11.293 de familii de basarabeni au fost ridicate de la casele lor si deportate in Siberia si Kazahstan. In gospodariile lor s-au asezat "specialisti" veniti de aiurea pentru a-i "ajuta pe moldoveni" sa construiasca un trai nou. Astfel a fost pusa in practica hotararea Biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din URSS "cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenesti a chiaburilor, fostilor mosieri, marilor comercianti... Precum si a familiilor acestora."
Martorii acelor evenimente spun ca, in unele cazuri, au fost ridicati toti cei gasiti acasa, chiar si copiii singuri, inclusiv sugarii. continuare |
| | | Foametea şi deportările din BasarabiaIon Ţurcanu
Reocuparea sovietică a Basarabiei în anul 1944 a readus în ţinut deja cunoscutul pentru localnici regim antinaţional de teroare şi de jaf. Urmarea imediată cea mai gravă a acestei fatale schimbări a fost o foamete înspăimântătoare, aşa cum nu avusese loc în ţinut niciodată. continuare |
| | | Basarabia, foamea din ’47 şi deportărileBiserica Sfântul Nicolae - Paraclisul Universităţii Bucureşti
Mărturii tragice despre suferinţe care, oricând, se pot repeta.
Citite până la sfârşit, se vor constitui în puncte de reflecţie şi, de asemenea, în fundament pentru o înţelegere mai exactă a prezentului.
Reocuparea sovietica a Basarabiei în anul 1944 a readus în tinut deja cunoscutul pentru localnici regim antinational de teroare si de jaf. Urmarea imediata cea mai grava a acestei fatale schimbari a fost o foamete înspaimântatoare, asa cum nu avusese loc în tinut niciodata. continuare |
| | | | Oameni si SiberiiZiarul de Garda, Nr. 61 (17 noiembrie 2005)
Ovidiu Creanga
La navalirea barbarilor bolsevici, in iunie 1940, fiecare a fugit cum a putut si cum a reusit, numai sa scape de furia celor cu care convietuiseram pana atunci pasnic. S-au repezit ca niste fiare, in special, asupra Armatei Romane ce se retragea in debandada. continuare |
| | | Uraganul deportarilorLa 13 iunie 1941 a început
URAGANUL DEPORTĂRILOR (1)
Ziua de 13 iunie 1941 a fost zi de mare tristete si durere pentru sute de mii de români basarabeni, bucovineni si din Tinutul Herta, pentru Istoria Basarabiei si a Bucovinei în general. Si asa va rămîne în veci, o zi neagră, a deportărilor, întrucît suferinta îndurată atunci si în anii ce au urmat nu va putea fi uitată niciodată, de întregul popor român. Prea multe nelegiuiri si crime s-au comis atunci fată de o multime de oameni care n-au avut nici o vină; prea multe documente si mărturii există în legătură cu atrocitătile de atunci, astfel încît cineva să poată uita suferintele îndurate de sutele de mii de suflete din Basarabia, Bucovina si Tinutul Herta. Se adună tot mai multe dovezi care conduc la ideea că si acolo, sub dominatia bolsevică, a avut loc un holocaust. Desi nu s-a făcut un studiu organizat si aprofundat pe această temă, totusi datele cunoscute conduc spre cifra de 1 milion de victime - oameni ucisi, arestati, deportati, dispăruti pentru totdeauna. continuare |
| | | Fostii deportati îsi revendică drepturileGuvernanţii comunişti nu îndrăznesc să ceară Rusiei recompense pentru suferinţele cauzate basarabenilor
Astăzi, 6 iulie, se împlinesc 56 de ani de la groaznicul val al deportărilor din Basarabia. Totul a început la 6 aprilie 1949, când consiliul de miniştri ai URSS a adoptat o hotărâre de rău augur: "Cu privire la deportarea din RSS Moldovenească a familiilor de chiaburi, foşti moşieri, mari comercianţi". Acel document prevedea ca la 6 iulie să fie deportate 11280 de familii, în total 40850 de oameni. Însă, cu toată străduinţa de care au dat dovadă zeloşii activişti de pe loc, nu ajungeau 5800 de oameni, care au fugit. În schimb, a fost depăşit planul la numărul de familii, fiind încărcate în mărfare 11293 de familii. De dragul planului, activiştii i-au inclus în listele lor şi pe bătrâni. continuare |
| | | Tragedia basarabenilor şi bucovinenilor 1In cadrul Convenţiei de Armistiţiu semnată de România la Moscova, la 12 septembrie 1944, articolul 5 prevedea repatrierea basarabenilor şi bucovinenilor in Uniunea Sovietica. In ianuarie-februarie 1990, in ziarul de la Munchen, "Curentul" a aparut un articol "Tragedia basarabenilor si bucovinenilor in timpul Comisiei de Armistiţiu", Articolul a fost semnat de scriitorul Mihai Pelin, care a gasit un document şi anume un proces verbal al unei discuţii in Comisia Aliată de Control (sovietică), privitor la basarabeni şi bucovineni, care erau ceruţi de catre sovietici, să se reintoarcă in Basarabia, conform Convenţiei de Armistitiu, articolul 5. Acest proces verbal a fost gasit la Arhivele Statului. Desigur, la Arhivele Statului mai sunt incă multe procese verbale in aceasta problema, intrucat ea a ocupat comisia de armistiţiu timp de aproape un an şi jumătate, pana s-a ajuns la o anumită implicarea parţilor, dat fiind că delegaţia romană s-a opus cu desăvarsire, la aplicarea cererilor sovietice. continuare |
| | | Ultimul tren din BasarabiaAnatolie Panis, Memoria, Revista gândirii arestate, Nr. 26
Trenul refugiatilor mai parcurge fără oprire zece gări. Timp destul ca să se mai arunce din vagon patru colaci de sârmă ghimpată. Se mai face astfel un pic de loc. A urni un colac ca acesta, care are probabil mia de kilograme, nu-i un lucru usor si nici lesne de manevrat. De oriunde l-ai apuca, ghimpii sârmei îti intră-n palme si când îl împingi cu picioarele îti intră-n tălpi. continuare |
| | | Romani in Gulagul sovieticZiua, 24 octombrie 2006
Contributii la o istorie a destaratilor * In URSS, peste cinci milioane de "moldoveni" * 65 de ani de la primele mari deportari * Oaze de romanitate in Kazahstan si Kargastan
Dintotdeauna, imperiul rus - fie ca se numea tarist, fie sovietic - a insemnat o "inchisoare a popoarelor", o inchisoare in care detinutii erau mutati cu forta dintr-o celula in alta, dupa bunul plac al gardienilor; celulele erau gubernii si mai tarziu republici, iar gardienii devenisera reprezentanti ai poporului... prin NKVD. Miscarile de populatie aveau ca scop, pe de o parte, smulgerea oamenilor din pamantul stramosesc, pentru a-i slaviza, iar pe de alta, colonizarea unor imense teritorii nelocuite, desertice, de tundra si zapezi, din centrul asiatic pana dincolo de Cercul Polar. In locul celor dislocati, din localitati cu un anumit grad de civilizatie, erau impamanteniti rusi sau rusofoni; destaratii erau meniti sa traiasca in lagare de bordeie si sarma ghimpata - sau sa moara de frig, foame, boli si chiar glont! - in vreme ce noii ocupanti gaseau case sanatoase si ogoare cultivate. Cine nu rezista regimului din marele Gulag era sortit cimitirelor comune... continuare |
| | | Ani de GulagPreot Vasile Tepordei, Memoria.ro
"Vasile Tepordei s-a nascut în 1908 în satul Carpesti, jud. Cahul, din sudul Basarabiei. A urmat cursurile seminariilor teologice din Ismail si Chisinau. Tot la Chisinau si-a luat si licenta în teologie cu lucrarea Poetul preot Alexie Mateevici, publicata ulterior în revista Viata Basarabiei si în volum separat. continuare |
| | | | Români, treceti Prutul!Asymetria
La 22 iunie 1941 Ion Antonescu, conducatorul statului, a ordonat armatei române intrarea in razboiul de reintregire a teritoriul României, de recuperare a Basarabiei si Bucovinei rapite prin actul de cârdasie intre Stalin si Hitler, între comunism si nazional socialism.
Neuitatele sale cuvinte au fost : "Ostasi, treceti Prutul!"
Azi se împlinesc 65 de ani de la acest eveniment.
Se intîmpla ca existenta mea e legata de acest an in care m-am nascut, ca implinesc si eu 65 de ani, si ca au trecut 65 de ani de cînd Alexandru Culcer, tatal meu, medicul sef al portului Sulina, a fost mobilizat si a plecat pe front. A fost cel putin pina la Odessa. De unde s-a intors repede. Nu ranit. Iar din 1942 era medic la Sighisoara.
Nu am deci suficiente motive personale sa fac elogiul eroismului celor cazuti, nici sa blestem razboiul care nu mi-a distrus familia. continuare |
| | | Condamnati "za pobeg iz silki"Ziarul de Garda, Nr. 77 (23 martie 2006)
Familia noastra de sase persoane a fost deportata la 13 iunie 1941, din satul Tarigrad, jud. Drochia. Rotaru Alecsei, sotia, Ecaterina si fiicele Claudia, Maria, Galina si Tatiana. La gara Bulboaca, toti barbatii au fost luati si dusi direct in lagarul de la Ural-Ivgeli, unde le-au si ramas oasele intr-o mina de piatra. Tatal nostru a suportat regimul numai 8 luni, decedand in 1942. Mama, impreuna cu noi, copiii, am fost dusi in fundul Siberiei, la taiat padurea.
Traiam in baraci si eram hraniti o data in zi. In vara anului 1943 am fugit din padure si am ajuns pana la calea ferata de unde trebuia sa plecam mai departe. Dar cineva ne-a tradat si un politist ne-a spus sa ne intoarcem neaparat. Am fost nevoiti sa ne intoarcem. In august 1944, fugim a doua oara si ajungem in Tarigrad. Peste 3 luni, in noiembrie 1944, toti membrii familiei noastre, 5 persoane la numar, am fost iarasi arestati si reintorsi in Siberia. |  |
continuare |
| | | Calvarul bucovinenilor sub ocupatia sovieticaZiua, Sambata, 20 august 2005
Evenimentele dramatice din vara anului 1940 au intrerupt brusc viata pasnica a locuitorilor Bucovinei, Basarabiei si tinutului Herta. In decurs de sase zile (28 iunie - 3 iulie 1940), Romania a cedat Uniunii Sovietice o suprafata de 50.762 kilometri patrati (inclusiv 6262 km patrati in Bucovina) din teritoriul sau, cu o populatie de cca. 3.776.000 de locuitori.
Chiar din primele zile, regimul totalitar-stalinist a purces la sovietizarea teritoriilor anexate, fenomen ale carui consecinte au fost impunerea ideologiei totalitar-comuniste si distrugerea vietii politice si a structurii socio-economice traditionale in teritoriile respective. fusesera date publicitatii. continuare |
| | | | Regele l-a decorat, comuniştii l-au deportatÎn memoria fruntaşilor neamului, victime ale primului val de deportare - la 13 iunie 1940
Au trecut doar 63 de ani din 13 iunie 1940 - ziua deportărilor din primul val. Floarea naţiunii - preoţii, învăţătorii, primarii, oamenii cu multă carte şi cu cultură politică - au fost scoşi din casele lor cu părinţi, cu copii, cu bunici şi duşi aiurea, în pustiurile cu urşi albi, să nu se mai întoarcă, să nu se mai audă de ei.
Printre cele 3.740 de familii strămutate în primul val, s-a aflat şi familia lui Grigore Scafaru, primar de Ciuciuleni, membru al Parlamentului României. Scafaru a fost ales primar la numai 24 de ani, într-o comună de pe valea Cogâlnicului, cu o populaţie de 9.098 de locuitori. continuare |
| | | Gulagul basarabenilorLA 13 IUNIE
Foştii deportaţi şi deţinuţi politici se vor reuni într-un marş de protest
La 13 iunie, se împlinesc 63 de ani de la prima deportare în masă a moldovenilor de către ocupanţii sovietici, în 1941 fiind ridicaţi şi trimişi în gulaguri 22.648 de basarabeni. La 6 iulie 2004, se vor împlini 55 de ani de la cel de-al doilea val de deportări, din 1949, când au fost ridicate 11.280 de familii basarabene, sau 35.796 de persoane nevinovate: 9864 bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii. În memoria victimelor represiunilor politice săvârşite de regimul comunist, duminică, 13 iunie, ora 9.00, Asociaţia foştilor deportaţi şi deţinuţi politici din Moldova va organiza un marş de protest pe traseul monumentul Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt - Gara Feroviară, unde primăria municipiului Chişinău va dezveli, la ora 11.00, o placă comemorativă. Placa marchează locul unui viitor monument, care va fi ridicat în amintirea victimelor atrocităţilor staliniste din anii ’40- ’41 şi ’49- ’51.(...)
Natalia Cojocaru, Timpul, vineri, 11 iunie 2004, NR.131 |
| | | 12 septembrie 1944 - Semnarea Conventiei de armistitiu cu URSSCum au fost salvati de la "repatrierea" in URSS mii de basarabeni refugiati in România 1
Scrisoare din Paris
Se cunoaste tragedia acelor basarabeni si bucovineni, care inainte de reocuparea Basarabiei si Bucovinei de Nord de către trupele rusesti (1944) au trebuit să-si părăsească tot avutul si să se refugieze la fratii lor din Romania. Se vorbeste de un număr de 700.000 - unul din marile exoduri din istoria Europei, dar putin cunoscut in lumea occidentală. Cele trăite in anul ocupatiei ruso-comuniste (1940/1941) erau prea vii în memoria lor, pentru ca cei care apartineau anumitor clase sociale sau categorii de cetăteni instăriti, ce puteau usor intra in "atentia" NKVD-ului si activistilor comunisti (in cadrul luptei de clasă), să nu fie ingroziti de ce li se poate intampla si să aleagă calea grea a pribegiei. continuare |
|
| Articole, Opinii, Link-uri | |
|
