| Reîntregirea României |
|
| Pactul Stalin-Hitler |
La 23 august 1939, Germania si Uniunea Sovietica au incheiat un tratat de neagresiune, cunoscut ca Tratatul sau Acordul Ribbentrop-Molotov, dupa numele celor doi ministri de externe care l-au semnat; acest document a constituit preludiul celui de-al doilea razboi mondial, declansat prin atacarea Poloniei de catre Germania, la 1 septembrie 1939.
La cererea partii sovietice, a fost semnat si un Protocol secret, ce împartea sferele de influenta intre cele doua puteri imperialiste:
URSS prelua Europa Centrala si de Sud-Est, de la Marea Baltica la Marea Neagra, plus Finlanda, Estonia si Letonia.
Germania revendica Lituania si orasul Vilnius.
Polonia si-au impartit-o urmand linia raurilor Narev, Vistula si San.
La punctul 3 al protocolului, Germania isi manifesta "dezinteresul politic total pentru aceste regiuni", iar sovieticii solicita Basarabia.
Ambiguitatea formularii germane, care se referea la "regiuni" nu la o singura regiune, a alimentat eterna perfidie ruseasca;
in iunie 1940, sovieticii vor cere, pe langa Basarabia, si Nordul Bucovinei si Tinutul Herta.
La 6 septembrie 1939, Consiliul de Coroana a decis proclamarea neutralitatii României. Razboiul sovieto-finlandez, declansat la 30 noiembrie 1939 si terminat la 12 martie 1940, a dat un ragaz Romaniei; la 29 martie 1940, Molotov, ministrul de exterme al URSS, declara intr-o cuvantare in fata Sovietului Suprem ca URSS nu are un tratat de neagresiune cu Romania dat fiind ca nu a recunoscut cotropirea Barasabiei de catre Romania;
Dupa aceasta prima afirmare a pretentiilor teritoriale sovietice asupra Basarabiei, a urmat, conform binecunoscutelor scenarii rusesti aplicate si in cazul tarilor baltice, o politica de hartuire in trepte.
Incredibila cadere a Frantei in 40 de zile, de la 10 mai pana la 22 iunie 1940 (cand se semneaza armistitiul germano-francez), previzibila cadere si a Angliei, a determinat schimbarea si accelerarea politicii anexioniste a URSS.
Seful Directiei principale politice a Armatei Rosii a transmis, la 21 iunie 1940, regiunilor militare Kiev si Odessa, precizarea ca Basarabia " sa fie smulsa din mainile talharesti ale Romaniei boieresti"; in caz de conflict armat intre URSS si Romania, erau precizate obiectivele pe care trebuie sa le aiba Arrmata Rosie: "rapida descompunere a armatei romane, a demoraliza spatele (armatei) si, astfel, a ajuta comandamentul Armatei Rosii sa obtina, in cel mai scurt timp si cu cele mai mici pierderi, victoria deplina".
La 23 iunie 1940, Molotov (ministrul de externe sovietic) si von Schulenburg (ambasadorul german la Moscova) discuta situatia Basarabiei si a Bucovinei.
Desi, initial, germanii nu accepta punerea in discutie a Bucovinei, care nu fusese mentionata in protocolul Ribbentrop-Molotov din 1939, au acceptat, ulterior, la 24-25 iunie, un compromis, acordand Rusiei doar nordul Bucovinei.
Prima reactie a Germaniei a fost de a-si da acordul pentru anexarea Basarabiei, dar de a preciza ca anexarea Bucovinei era "ceva nou"; mai mult, Schulenburg a sugerat lui Molotov ca Romania ar putea accepta mai usor aceste cereri daca URSS ar inapoia Romaniei tezaurul trimis la Moscova; raspunsul lui Molotov sa fost ca Romania ar fi exploatat prea mult Basarabia.
La 26 iunie, ora 22.00, printr-o nota ultimativa inaintata lui Gheorghe Davidescu, seful misiunii diplomatice romanesti la Moscova, Molotov cerea "inapoierea cu orice pret" a Basarabiei si cedarea partii de nord a Bucovinei catre Uniunea Sovietica; in caz contrar, ameninta cu recurgerea la forta.
Nota avea atasata si o harta a teritoriilor revendicate, harta pe care Gheorghe Davidescu a refuzat sa o ridice si care includea si Tinutul Herta, în revendicarile sovietice, desi nu figurase niciodata in textul notei ultimative.
Absenta hartii a condus la necunoasterea amplasarii granitelor sovietice, lucru care a pus autoritatile romanesti si trupele din Herta intr-o situatie tragica.
Pusa in fata acestui ultimatum, Romania este lasata singura de toti cei pe care i-a solicitat: Franta era invinsa, Anglia era in pragul invaziei; Germania, Italia, Grecia si Iugoslavia cer Romaniei sa accepte conditiile, mai mult, sa nu submineze pacea regionala prin rezistenta militara.
Singura tara care a promis sprijin Romaniei (avand in vedere un atac asupra Bulgariei) a fost Turcia.
La 27 iunie se intrunesc doua doua Consilii de Coroana, in care se separa partizanii apararii cu orice pret a integritatii teritoriale si cei ai cedarii. Aparatorii teritoriului il aveau in frunte pe Nicolae Iorga: "Ne batem, blestem pe noi daca nu ne batem". cel de-l doilea Consiliu intrunit la 9 seara, va verdictul tragic: capitulare, votat cu 19 pentru, 6 contra si 1 abtinere.
La 28 iunie, orele 11, guvernul roman comunica acceptarea dicatatului, cerand sovieticilor prelungirea termenului de evacuare, de patru zile incepand cu data de 28 iunie 1940; sovieticii fixeaza finalul retragerii pentru 3 iulie 1940, ora 14.00, ora Moscovei.
3.776.309 locuitori si o suprafata de 50.762 km2 din trupul Romaniei au fost lasate prada furiei oarbe a hoardelor rusesti. Armata Romana a fost umilita si demoralizata de o capitulare neconditionata fara lupta in fata unei hoarde anarhice care se intitula Armata Rosie; atacuri au venit si din partea elementelor comuniste, printre care, ucraineni si evrei.
La 29 iunie, tancurile rusesti ataca abuziv Tinutul Herta impuscand patru soladti romani, din care 3 mortal; in telegrama militara romana trimisa la Bucuresti la 29 iunie orele 11, se specifica: "rusii au declarat ca au gresit ca au mers pana la Herta". Demersurile ministrului roman Gh. Davidescu si, ulterior, ale lui Grigire Gafencu, de retragere din Herta - teritoriu care nu facea parte nici din Basarabia nici din Bucovina, ci din vechiul regat - nu au avut rezultat pe langa puterea sovietica.
Dupa anexarea celor trei provincii, zeci de mii de romani au fost impuscati sau deportati in Siberia si Kazahstan de catre autoritatile sovietice, care aveau nevoie numai de pamantul romanesc dar nu si de romani.
Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, nordul si sudul Basarabiei au fost incorporate, de catre Stalin, RSS Ucrainene;
RSSA Moldoveneasca - ce facea deja parte din componenta URSS - a fost impartita in doua: o parte a fost incorporata Ucrainei, cealalta a fost alipita restului Basarabiei anexate, constituind RSSA Moldoveneasca, la data de 2 august 1940.
(Florin Constantiniu - O istorie sincera a poporului roman, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti,2002; p.340-353)
La 27 iunie 1940 Romania cedeaza URSS-ului, fara un foc de onoare,
Basarabia, nordul Bucovinei si Tinutul Herta. |
| | | 9 Mai - Tarul Imperiului Rosu isi serbeaza cu mare fast Victoria asupra EuropeiIn limba rusa, Armata Rosie a eliberat popoarele Europei. In limba româna, Armata Rosie a invadat si distrus jumatate de Europa, transformând state libere si independente in sateliti sovietici, aruncand România in Evul Mediu! La 9 Mai 2005, in Piata Rosie, Regele Mihai al României si presedintele României au onorat "glorioasa Armata Rosie"!
Avem motive de sarbatoare si bucurie :
* "Armata Rosie eliberatoare" a ocupat România - jefuind, incendiind, omorând, violand si distrugând totul.
* Intr-o jumătate de secol, comunistii adusi de sovietici si impusi prin alegeri falsificate, au infrânt poporul român prin teroare, arestari, executii, torturi, deportări in Siberia, infometare, dezinformare, distrugerea proprietatii private, darâmarea satelor, darâmarea bisericilor, a familiei, a credintei in Dumnezeu, invadarea intimitatii, spalarea creierelor, depersonalizare, dezumanizare.
* Timp de 50 de ani, intreaga Românie a fost o imensa puscărie, un lagar de exterminare dominat de frică, frig si foame, din care poporul român a reusit sa evadeze in decembrie 1989, prin cea mai sângeroasă si mai radicală revolutie anticomunistă din Europa, pusa sub semnul: "mai bine mort decât comunist".
Pentru România, cel de-al doilea razboi mondial se va termina când Pactul Hitler-Stalin (Ribbentrop-Molotov) va fi denuntat; cand Basarabia, Nordul Bucovinei, Nordul si Sudul Basarabiei, Tinutul Herta, Insula Serpilor si Tezaurul României de la Moscova vor reveni la Tara-Mamă. Cand ne vom pune cruci pe mormintele uitate ale românilor la Fântâna Albă, Tiganca, Lunca, Bălti, in Siberia, in Balta Brailei, la canal sau in gropile comune care au impânzit intreaga tara.
Tările Baltice, respectandu-si popoarele, istoria si demnitatea, au refuzat sa participe la "sarbatoarea" unei crime impotriva umanitatii!
România isi continua politica in genunchi, rusinoasa si umilitoare!
Daca din partea FSN, aripa PD, nu ne asteptam la gesturi de onoare, ne asteptam, in schimb, la un gest de demnitate din partea Regelui Mihai!
La 9 mai, să cinstim cum se cuvine Armata Româna, eliberatoare!
La 9 mai, să cinstim cum se cuvine memoria martirilor si eroilor români!
GID, 9 mai 2005.
|
| | | Andrei Vartic, VoceaBasarabiei.com, 9 mai 2006"Stalin si Hitler au declansat cel de al doilea razboi mondial pe 23 august 1939 prin semnarea unui acord secret dintre comunisti si nazisti prin care reimparteau Europa. Ca urmare a acestui tratat URSS ocupa pe 28 iunie 1940 Basarabia si Bucovina, iar NKVD-ul incepe uciderea in masa a sute de mii de oameni a caror vina era doar faptul ca erau cetateni ai Romaniei. Iata de ce 9 mai este si o de comemorare a jertfelor genocidului comunsit, iar cei care l-au infaptuit, chiar daca au fost ostasi in termen ai Armatei Rosii, nu pot nici intr-un fel sa fie sarbatoriti in statul Republica Moldova care in Declaratia de Independenta a condamnat comunismul si pactul Stalin-Hitler. Precizam ca pe 28 iunie 1940 Romania a lasat in Basarabia peste 3, 2 milioane de oameni, fapt consemnat si in documentele Sesiunii Sovietului Suprem al URSS din august 1940 care a creat pe o parte a teritoriului Basarabiai si a fostei RASSM, parte componenta a Ucrainei, un nou stat - RSSM. Un recesamant estimativ din iunie 1952 arata ca in Basarabia locuiau numai 2, 29 milioane oameni.
Acest genocid de proportii al comunistilor sovietici, uciderea in masa a unei treimi din populatia Basarabiei, cat si implicarea fortata a poporului roman intr-un razboi care a fost provocat de neintelegerile dintre Stalin si Hitler in impartirea lumii, demonstreaza ca ziua de 9 mai poate fi numai ZI DE DOLIU NATIONAL, zi in care suntem obligati sa comemoram victimile genocidului comunist din Basarabia." |
| | | 23 august 2009 - 70 de ani de la pactul Stalin-Hitler -70 de ani de ocupatie ruseasca
La 23 august 1939, Germania si Uniunea Sovietica au incheiat un tratat de neagresiune, cunoscut ca Tratatul sau Acordul Ribbentrop-Molotov, dupa numele celor doi ministri de externe care l-au semnat; acest document a constituit preludiul celui de-al doilea razboi mondial, declansat prin atacarea Poloniei de catre Germania, la 1 septembrie 1939.
La cererea partii sovietice, a fost semnat si un Protocol secret, ce împartea sferele de influenta intre cele doua puteri imperialiste: URSS prelua Europa Centrala si de Sud-Est, de la Marea Baltica la Marea Neagra, plus Finlanda, Estonia si Letonia. Germania revendica Lituania si orasul Vilnius. Polonia si-au impartit-o urmand linia raurilor Narev, Vistula si San.
La punctul 3 al protocolului, Germania isi manifesta "dezinteresul politic total pentru aceste regiuni", iar sovieticii solicita Basarabia.  continuare |
| | | Apel international pentru denuntarea Pactului Ribbentrop-MolotovIn aceste zile, cand multi au aniversat 60 de ani de la victoria impotriva Germaniei fasciste, locuitorii Europei de est nu pot sa nu-si aminteasca anul dinaintea inceperii celui de-al doilea razboi mondial.
Atunci, ca o consecinta a Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat de Germania fascista si URSS-ul stalinist, tari intregi si teritorii apartinand tarilor din Europa de Est au fost ocupate prin forta de Armata Rosie Sovietica si incorporate in URSS. continuare |
| | | Adevarata condamnare a Pactului Hitler-StalinGeorge Damian, Ziua, 29 decembrie 2007
-- Formula "denuntare" folosita in legatura cu "Pactul Ribbentrop-Molotov" este nefericit aleasa. In primul rand Romania nu poate "denunta" un acord international la care nu a fost parte semnatara.
In al doilea rand formula "Pactul Ribbentrop-Molotov" este un eufemism - la urma urmei, Ribbentrop si Molotov nu au fost altceva decat ministrii de Externe ai celor mai mari dictatori care au ravasit vreodata Europa - Hitler si Stalin. continuare |
| | | 1940 - vara crucificarii noastreTraiam in admiratia uniformelor, in euforia serbarilor de la 8 iunie si ale anului aniversar - zece ani de glorioasa domnie a Majestatii Sale Regele. Monarhul ne zambea de pe calendarul de perete al anului 1940. Nimanui nu i-ar fi trecut prin minte ca anul acela avea sa fie - vai! - cel mai cumplit si mai rusinos din intreaga noastra istorie. Nici ca epoca pe care o glorifica imnul Frontului Renasterii Nationale era una intrata in agonie. Faceam abstractie ca incepuse "al doilea razboi mondial", ca se semnase pactul Molotov-Ribbentrop in care erau clauze secrete care ne priveau si pe noi. Eram convinsi ca "Linia Carol al II-lea" de la fruntariile de rasarit ale patriei, nu va putea fi strapunsa niciodata de "hoardele bolsevice". Traiam in mistica imnului Frontului, frisonam de patriotism: "Norii negri de pe cerul tarii noastre dragi/Luati de-un suflu nou, s-au risipit/Romania mare e azi si mai mare/Fiindca sufletul din ea s-a innoit/Pentru tine, tara iubita/ Facem azi cu totii juramant/Front de munca si credinta e pecetea unor vremuri noi..." continuare |
| | | | Consecinta a Pactului Molotov-Ribbentrop.28 iunie 1940: URSS declara razboi Romaniei!28 iunie 1940. "Timpul", "Universul" si celelalte mari cotidiane ale vremii care apareau la Bucuresti, ca si in restul tarii, aveau prima lor pagina in chenar de doliu. Urma sa se produca primul mare rapt teritorial al acelui an de cumpana - ocuparea prin forta a Basarabiei si a nordului Bucovinei, de catre Uniunea Sovietica, in urma unui ultimatum deosebit de insolent. Imperiul sovietic cerea guvernului roman sa-i fie cedate Basarabia si nordul Bucovinei (in fapt, acestor teritorii li se va adauga si Tinutul Herta). Alternativa nu era explicit formulata in ultimatum, dar era suficient de transparenta: URSS declara razboi Romaniei! continuare |
| | | 23 si 24 august 1944 - zile funebre pentru România si provinciile ei Basarabia si Nordul BucovineiPrin semnarea la 23.08.1939 a Pactului de neagresiune între Germania fascistă si Rusia comunistă si a Protocolului aditional secret la el (zise Pactul Molotov - Ribbentrop), Europa a fost împărtită în sfere de interes germano - sovietice. Aceste documente au pus baza politico-militară si juridică pentru dezlăntuirea celui de-al doilea război mondial. Punctul 3 al Protocolului prevedea răpirea Basarabiei românesti si anexarea ei la Rusia. Ulterior Rusia si-a extins poftele si asupra altor provincii românesti. continuare |
| | | Culisele Pactului Ribbentrop-MolotovRapirea Bucovinei si negocierile ruso-germane
Cu toate ca Bucovina nu facea parte din partajul oriental al Tratatului "Molotov-Ribbentrop", Stalin o dorea intre granitele URSS. In vara lui 1940, intre Moscova si Berlin s-au purtat negocieri intense cu privire la soarta acestei provincii, pe care - in ciuda insistentelor sovietice - nemtii nu doreau sa o lase in mana rusilor. continuare |
| | | Pactul Ribbentrop-Molotov-TismaneanuVictor Roncea, Ziua, 29 decembrie 2007
-- Ce sens mai are acum condamnarea consecintelor Pactului Ribbentrop - Molotov, dupa modelul condamnarii comunismului, se intreaba, disperati, multi protagonisti ai societatii civile? Culmea, chiar din aceeasi tabara care a sustinut, in regim de propaganda in masa, "Raportul Tismaneanu", prin care se falsifica grosolan istoria reala a Romaniei. Corul vanatorilor de gologani si-a dat arama pe fata.
continuare |
| | | Declaraţia Consiliului lărgit al Uniunii Scriitorilor din Moldova impotriva Pactului Ribbentrop-MolotovConsiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova cu participarea reprezentanţilor altor uniuni şi asociaţii de creaţie şi profesionale, luând act de afirmaţiile preşedintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, făcute în cadrul conferinţei de presă din 11 iulie 2006, referitoare la Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele sale pentru Basarabia declară următoarele:
- preşedintele R.Moldova, V.Voronin repune în circuit falsurile staliniste, promovate în perioada regimului sovietic comunist de ocupaţie, privind istoria, cultura şi identitatea populaţiei din Republica Moldova; continuare |
| | | Ambasadorul Schulenburg, un destin tragicZiua, 1 iulie 2006
Friederich-Werner von Schulenburg, pe banca acuzatilor, dupa atentatul ratat impotriva lui Adolf Hitler
Cariera diplomatica a contelui von Schulenburg debutase inca dinaintea primului razboi mondial. In perioada interbelica, a fost ambasadorul Germaniei la Teheran si apoi la Bucuresti. La Moscova a fost trimis in 1934. A jucat un rol determinant in semnarea, in august 1939, a Tratatului de neagresiune germano-sovietic, intrat in istorie ca Pactul Ribbentrop-Molotov. continuare |
| | | Tratatul romano-rus, criticat de societatea civilaZiua, 17 iunie 2003
Societatea civila cere transparenta statului
Mai multe organizatii civice cer, intr-un Apel remis redactiei mediatizarea textului Tratatului cu Federatia Rusa si a Declaratiei, dezavuand "practicile antidemocratice ale actualului Guvern al Romaniei". Guvernul este criticat pentru "refuzul de a aduce la cunostinta opiniei publice, a societatii civile si a partidelor politice textul parafat al Tratatului". Apelul este semnat de Liga Studentilor, Forumul Civic-National Roman, Uniunea Romanilor Bucovineni, Pro Basarabia si Bucovina, Societatea pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina, Societatea Culturala "Tinutul Herta", Comisia de Istorie a Celui de-al Doilea Razboi Mondial. continuare |
| | | Tratatul romano-rus trebuie sa iasa din ocultareZiua, 17 iunie 2003
Societatea civila cere transparenta statului
Mai multe organizatii civice cer, intr-un Apel remis redactiei mediatizarea textului Tratatului cu Federatia Rusa si a Declaratiei, dezavuand "practicile antidemocratice ale actualului Guvern al Romaniei". Guvernul este criticat pentru "refuzul de a aduce la cunostinta opiniei publice, a societatii civile si a partidelor politice textul parafat al Tratatului". Apelul este semnat de Liga Studentilor, Forumul Civic-National Roman, Uniunea Romanilor Bucovineni, Pro Basarabia si Bucovina, Societatea pentru Cultura si Literatura Romana in Bucovina, Societatea Culturala "Tinutul Herta", Comisia de Istorie a Celui de-al Doilea Razboi Mondial. continuare |
|
| Articole, Opinii, Link-uri | |
|
