|
| | | BASARABIA, PAMANT ROMANESC
«A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiei rusesti. Numele Basarab si Basarabeni exista cu mult inaintea vremii in care acest pamant devenise romanesc;
acest nume singur este o istorie intreaga.» (Mihai Eminescu)
«Basarabia e pamant romanesc. E pamintul lui Stefan cel Mare. Imi pare rau, eu sunt mai savant ca Stefan cel Mare. Dar, pe linga el, eu sunt un maturator. Si n-am eu dreptul sa renunt la pamantul asta. Daca-mi scoateti ochii, se gaseste vreun roman sa ma duca la mancare, la culcare si sa-mi dea sa mananc.
Si nici atunci nu recunosc ca Basarabia e ruseasca.» (Petre Tutea) |
| | | | "BASARABIA, PAMANT ROMANESC"
 ROMANII DE PESTE PRUT
"Nu cred ca exagerez spunand ca ne aflam in fata unei mari carti de istorie, o carte menita sa marcheze o data importanta in cunoasterea si intelegerea locului si rolului Basarabiei in istoria romaneasca, dar si mai larg europeana. Redactate si publicate intre 1965 si 1982, stranse apoi in volum, in 1985, la München, in Editura Ion Dumitru, cele 16 articole care formeaza capitolele cartii de fata depasesc cu mult, ca informatie si interpretare, problematica relatiilor romano-ruse si romano-sovietice concentrata in destinul Basarabiei si Bucovinei de Nord. Ele ilustreaza, pe de o parte, istoria diplomatica a continentului european de la Napoleon si tarul Alexandru I la Hitler, Stalin si succesorii acestuia din urma, precum si strategia de expansiune a Rusiei tariste si sovietice spre stramtorile Marii Negre si spre marile calde".
(Matei Cazacu, "Postfata" la vol. BASARABIA, PAMANT ROMANESC, de George CIORANESCU, Ed. Fundatiei Culturale Romane, 2001)  continuare |
| | | | Iurie Colesnic
 Scriitorul Iurie Colesnic
(autorul "Basarabiei necunoscute" - 7 volume)
a fost mentionat pe 22 martie 2007 cu
Premiul Mare al Uniunii Scriitorilor din Basarabia
pentru cartea "Apostolul Unirii- Pantilimon Halipa". |
| | | 1 ianuarie 2007 - România ridică zidul Berlinului peste Prut! Zidul ruşinii naţionale!
Câteva milioane de români din Basarabia, Sudul Basarabiei, Nordul Bucovinei si Herţa sunt lepădaţi de Ţara Mamă (ca şi la 28 iunie 1940) dincolo de sârma ghimpată.
"Insuşi numele "Basarabia" ţipă sub condeiele ruseşti. Căci Basarabia nu insemnează decât ţara Basarabilor, precum Rusia inseamnă ţara ruşilor, România ţara românilor."
Mihai Eminescu
"Ce le trebuia acestor monştri - intinşi pe două continente - bietul nostru petic de pământ? Si cum poate fi justificat, in logica omenească, faptul odios al acestei tâlhării internaţionale?"
Gala Galaction, 2 iulie 1940 , despre ocuparea Basarabiei de către Armata Roşie, la 28 iunie 1940 |
| | | Comunismul înseamnă antiromânism
"Şi SUA, şi Europa sunt la curent cu tratamentul specific de care se bucură populaţia majoritară românească din R. Moldova din partea regimului comunist al lui Voronin. Cu toate acestea, din raţiuni geopolitice regionale şi globale, Occidentul i-a mai dăruit lui Voronin un mandat, având promisiunea că el va reforma Partidul Comuniştilor. Eu aşa şi nu înţeleg: acest Occident ori e naiv, ori ne consideră nişte imbecili terminaţi. Pun astfel întrebarea fiindcă nemţii, de exemplu, neam deştept şi pragmatic, nu s-au apucat să reformeze nazismul şi hitlerismul. Noi însă suntem sfătuiţi să reformăm comunismul şi leninismul.
Comunismul înseamnă antiromânism. Precum comunismul nu poate fi reformat, la fel nici antiromânismul nu poate fi transformat în românism."
Constantin Tănase, Timpul, 26 MAI 2006, NR.416
|
| | | La judecata zilei
Soarta ne-a harazit, la Rasarit, niste vecini care de veacuri ne sunt dusmanosi.
Dupa ce, in trecut, ne-au ocupat in repetate randuri, au incercat sa ne anexeze si ne-au rapit Bucovina, Basarabia, Tinutul Herta si tezaurul tarii, in prezent tulbura apele in Moldova, oprima minoritatea romana, ne fura Insula Serpilor, creeaza un cap de pod rusesc amenintator in Transnistria si sunt pe cale sa ne distruga Delta. Cei insa ce cred ca situatia poate fi corectata prin negocieri de tratate nu cunosc istoria, si nici pe rusi sau ucraineni. Ei nu cedeaza decat in fata fortei, ca dupa infrangerile din razboiul Crimeei, din primul razboi mondial si din razboiul rece. De aceea, singura noastra garantie fata de noi agresari este si ramane NATO.
Constantin BALACEANU-STOLNICI (preluat din Ziua, Miercuri, 28 iulie 2004) |
| | | "Cestiunea retrocedarii Basarabiei"
Cestiunea retrocedarii Basarabiei cu incetul ajunge a fi o cestiune de existenta pentru poporul roman. Puternicul imparat Alexandru II staruieste sa cistige cu orice pret stapinirea asupra acestei parti din cea mai pretioasa parte a vetrei noastre stramosesti.
Intelegem pe deplin aceasta staruinta, deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale si materiale, orice stat face tot ce-i sta prin putinta: Rusia este o imparatie mare si puternica, iara noi sintem o tara mica si slaba; daca dar tarul Alexandru II este hotarit a lua Basarabia in stapinirea sa, pentru noi, Basarabia e pierduta. Dar daca ne dam bine seama, nici nu e vorba sa pierdem ori sa pastram Basarabia : vorba e cum o vom pierde ori cum o vom pastra.
Nenorocirea cea mare ce ni se poate intimpla nu este ca vom pierde si ramasita unei pretioase provincii pierdute; putem sa pierdem chiar mai mult decit atita, increderea in trainicia poporului roman.
In viata sa indelungata niciodata poporul roman nu a fost la inaltimea la care se afla astazi cind cinci milioane de romani sint uniti intr-un singur stat. Mihai Viteazul a izbutit sa impreune sub stapinirea sa trei tari si sa pregateasca intemeiarea unui stat roman mai puternic, a fost insa destul ca Mihai Viteazul sa moara pentru ca planul urzit de dinsul sa se prabuseasca. Statul roman de astazi a trecut insa prin mai multe zguduiri si ramine statoric, fiindca are doua temelii : constiinta romanilor si increderea marilor natiuni europene.
Daca vom cistiga de trei ori atit pamint pe cit avem si vom pierde aceste temelii, statul roman, fie el oricit de intins, va deveni o crestiune trecatoare, iar daca ne vom pastra temeliile de existenta sociala, Rusia ne poate lua ce-i place si pierderile ne vor fi trecatoare. Astazi e dar timpul ca sa intarim, atit in romani, cit si in popoarele mari ale Apusului, credinta in trainicia poporului roman.
Rusia voieste sa ia Basarabia cu orice pret: noi nu primim nici un pret. Primind un pret, am vinde; si noi nu vindem nimic !
Guvernul rusesc insusi a pus cestiunea astfel incit romanii sint datori a raminea pina in sfirsit consecuenti motiunilor votate de catre Corpurile legiuitoare; nu dam nimic si nu primim nimic.
Romanul care ar cuteza sa atinga acest principiu ar fi un vinzator."
Mihai Eminescu, "(CESTIUNEA RETROCEDARII...)", Timpul, 10 februarie 1878, in Opere, vol X, Ed. Academiei, 1989 |
|
 |
|
PRIMA PAGINA
Contact