| Armata rusă atacă |
|
| | | Atacul
La 19 mai, cand se credea ca procesul de normalizare avanseaza, izbucneste din nou criza, declansata de un ordin trimis de gen. Graciov, ministrul apararii al Federatiei Ruse, generalului Netkacev, comandantul Armatei a 14-a ruse. Ordinul prevedea ca in vederea apararii Transnistriei, care e pamant rusesc, sa fie completate din rezervele pentru mobilizare, siu sda fie pregatite pentru lupta toate unitatile militare ale armatei a 14-a.
O inscenare facuta la Dubasari, va furniza unitatilor Armatei a 14-a ruse pretextul de a iesi din cazarmi si de a ocupa pozitii de lupta alaturi de gardisti; au loc atacuri violente pana pe 26 mai.
19 mai - unitati de tancuri si artilerie parasesc garnizoana Tiraspol indreptandu-se spre Dubasari si alaturandu-se gardistilor. Cu cele 10 tancuri, 11 tanchete, 6 tunuri, 3 arme antitanc, 6 aruncatoare de grenada, 63 pistoale automate, 21 masini blindate si 9 masini militare - vor fi declansate atacuri la Cosnita, Cocieri, Corjevo, Holercani, Malovata, Ustia, Zolonceni. (din raionul Dubasari).
Garnizoana Tiraspol va mai trimite 22 tancuri spre Dubasari, 5 spre Dnestrovsk; alte zeci de tancuri, blindate, tunuri, lansatoare de grenada vor fi amplasate de catre Armata a 14-a in jurul localitatilor; sunt atacate cu predilectie autobuzele, pentru a provoca cat mai multe victime. Sunt ucisi copii, femei gravide, etc.
La protestele presedintelui Snegur fata de agresiunea armatei ruse, Kremlinul raspunde, conform traditiei, ca armata nu destabilizeaza.
21 mai- Smirnov da un decret prin care Armata a 14-a trece in subordinea "republicii nistrene"; concomitent, se fac apeluri pentru mobilizarea partiala a rezervistilor;
In aceeasi zi, aterizeaza la Tiraspol un avion cu 600 cazaci de pe Don. La Moscova si Sank Petersburg se formeaza batalioane de voluntari.
Se creeaza batalionul de militie Dnestr, in componenta caruia vor intra multi delincventi, care vor teroriza zona Dubasari.
Departamentul de Stat al USA si-a exprimat imediat ingrijorarea fata de implicarea Armatei a 14-a in luptele din regiune.
In prima jumatate a lunii iunie se remarca o intensificare a atacurilor gardistilor si cazacilor la Tighina, Cocieri, Cosnita, Corjevo, Dubasari, Dorotcaia, Pohreba. Se fac incorporari in formatiunile separatiste, se fac transferuri de armament de la Armata a 14-a catre separatisti; "republica nistreana" isi creeaza serviciul de graniceri, in care se vor inrola cazaci din zona Marii Negre.
Terorizarea populatiei moldovene din Transnistria continua, sunt arestate personalitati din Frontul Popular sub acuzatia de terorism: Ilie Ilascu, Stefan Uratu, Tudor Petrov-Popa, Andrei Ivantoc, Alexandru Lesco.
La Grigoriopol apare grupul Delfin, format din puscariasi eliberati, care va teroriza populatia. Teroare si crima vor fi si la Slobozia, unde vor avea loc multe executii in noapte.
Conducerea Republicii Moldova devine tot mai concilianta fata de separatisti. Intre timp, autoritatile ruse continue sa prezinte denaturat situatia din Transnistria acuzand Moldova de agresiune, de incercare de exterminare sistematica a populatiei slave, iar Romania de livrari de armament catre Moldova.
La Tighina, situatia devine exploziva; politistii moldoveni sunt atacati si ucisi de gardisti, sunt puse la cale mai multe inscenari si provocari, care vor tensiona situatia la maximum. In urma unei astfel de inscenari, in dupa amiaza zilei de 19 iunie, va fi declansat un nou conflict armat ; peste 1200 de gardisti si cazaci vor ataca unitatea de politie a orasului; rachetele Alazan aruncate asupra postului vor ajunge si asupra gradinitei de copii aflata in apropiere. Noaptea tarziu sosesc politisti si voluntari dinspre Varnita pentru ajutorarea politistilor asediati. Vor mai ajunge si alte forte moldovenesti, astfel ca, in dimineata de 20 iunie, orasul era in mare parte sub control moldovenesc. Tancuri grele ale Armatei a 14-a forteaza podul spre Tighina, dar vor fi oprite de fortele moldovene. Fortele separatiste continua tragerile asupra orasului.
Incepe un razboi in toata puterea cuvantului, orasul Tighina fiind bombardat si atacat cu armamante greu. In acelasi timp sunt atacate si alte localitati: Dubasari, Cocieri, Dorotcaia, Cosnita. Populatia civila este pur si simplu masacrata.
Podul de peste Nistru va fi ocupat de gardisti, dupa atacurile cu tancuri grele ale armatei ruse, iar orasul va fi invadat de armata si de fortele separatiste. Consiliul militar al Armatei a 14- va adresa presedintelui Snegur un ultimantum prin care cere ca fortele moldovene sa inceteze agresiunea, in caz contrar, armata trecand la atac. Insemna razboi declarat al Rusiei contra Moldovei.
In perioada 20- 25 iunie continua invadarea orasului Tighina de catre tancurile armatei ruse, cu steagurile Rusiei. Orasul este bombardat de catre separatisti. In toata aceasta situatie, Eltin acuza tot Moldova de agresiune armata amenintand ca vor fi obligati sa riposteze .
In fata reactiilor neconcludente ale autoritatilor moldovene, sute de voluntari din Transnistria vor veni la Chisinau cerand arme pentru a lupta contra rebelilor; au manifestat si in fata ambasadei ruse.
Agresiunea armatei ruse asupra Tighinei s-a soldat, pana in dimineata de 22 iunie, cu 200 morti, 300 raniti; bombardamentele au distrus fabrici, relee de comunicatii, locuinte. Presedintele Federatie Ruse agresoare, Eltin , refuza orice contact telefonic cu Snegur, asigurand ca va continua agresiunea. Noi atacuri si invazii continua determinand un exod in masa al populatiei civile.
|
|
 |
|
PRIMA PAGINA
Contact