Basarabia, pamant romanesc, Chisinau, Tiraspol, Transnistria, Mitropolia Basarabiei, Basarabia necunoscuta

Basarabia, Bucovina, Herta,Sudul Basarabiei,Ribbentrop - Molotov,Romania Mare, Insula Serpilor, Tezaurul de la Moscova, deportari, gulagBasarabia, Bucovina, Herta,Sudul Basarabiei,Ribbentrop - Molotov,Romania Mare, Insula Serpilor, Tezaurul de la Moscova, deportari, gulagBasarabia, Bucovina, Herta,Sudul Basarabiei,Ribbentrop - Molotov,Romania Mare, Insula Serpilor, Tezaurul de la Moscova, deportari, gulagBasarabia, Bucovina, Herta,Sudul Basarabiei,Ribbentrop - Molotov,Romania Mare, Insula Serpilor, Tezaurul de la Moscova, deportari, gulag
 Basarabia, Bucovina, Herta,Sudul Basarabiei,Ribbentrop - Molotov,Romania Mare, Insula Serpilor, Tezaurul de la Moscova, deportari, gulagPRIMA PAGINA  Basarabia, Bucovina, Herta,Sudul Basarabiei,Ribbentrop - Molotov,Romania Mare, Insula Serpilor, Tezaurul de la Moscova, deportari, gulagPRIMA PAGINA - BASARABIA  Contact GID - gid-romania@gid-romania.comContact   «Suntem romāni si punctum» Mihai Eminescu 
 
Eliberarea Basarabiei
Romania Mare, Basarabia, Bucovina, Tinutul Herta, Pamant Romanesc, Romania,  Chisinau, Cernauti, Buceag, Unire, Marea Unire
 Revolutia Anti-Comunista
Basarabia

Basarabia
 Comunism şi antiromânism
 27 Martie 1918
 27 August 1991 - Independenţa
 31 august - Ziua Limbii Române
 Chişinău
 Pagini culturale
 Basarabia pe cruce
 Mitropolia Basarabiei
 Istoria integrată
 Vetre de spiritualitate
 Relaţiile "româno-române"
 Românism si "moldovenism"
 "Libertatea presei"
 Pro Basarabia
 ReUnirea cu Ţara
 Alegeri 2009
 O viaţă de român
 Re-Invierea Basarabiei
 Drumuri basarabene
 Actualitate
 REPRESIUNE ANTI-ROMÂNEASCA IN BASARABIA
Basarabia

Vocea Basarabiei
 Ştiri din Basarabia
 Cealaltă Românie
 Editoriale de Andrei Vartic
Basarabia

Basarabia Necunoscută
 Basarabia Necunoscuta
- Iurie Colesnic

 Basarabia:: 28 iunie 1940
Stiri
22 Iulie 2011 - Inmormântarea Parintelui Arsenie Papacioc
Parintele Arsenie Papacioc: "Ca primar al Zărneştilor in trei zile am scos toti ungurii din oras!" Marele Duhovnic al Ortodoxiei despre ungurii "câinoşi" si rolul Romaniei in istoria Pamantului. VIDEO INEDIT
Anghel Papacioc, de la inspectorul si primarul legionar la detinutul politic din zarca, 14 ani, si calugarul Arsenie, Duhovnicul Ortodoxiei de la Marea Neagra
Abuzuri halucinante ale Ucrainei asupra românilor
Crez de jurnalist non grata: Merita sa devii indezirabil dupa ce saruti mainile romanilor din Ucraina - Simona Lazar, Reporter in Basarabia de Sud
HOLOCAUSTUL ROSU. Marea Teroare in Transnistria. Motiv de impuscare: "elogierea Romaniei"
Câţi bani se dau de la buget pentru preoţi şi biserici?
APELUL romanilor din Covasna, Harghita si Mures catre SRI, CSAT si Presedintia Romaniei
Guvernul Romaniei, intre prostie si ticalosie, sustine din nou in acte existenta stemei si a granitei Tinutului Secuiesc, atacand in Instanta Forumul Romanilor din Harghita, Covasna si Mures
Profesorul Dinu Giurescu alerteaza romanii: Statutul Minoritatilor poate duce la prabusirea hotarelor Romaniei. VIDEO/AUDIO/FOTO/DOC
Statutul Minoritatilor anti-Romania, cantecul de lebeda al PDL. O intrebare a profesorului Dinu Giurescu pentru clasa politica. VIDEO
Laszlo Tokes si sotia lui Victor Ponta, Daciana Sarbu, printre eurodeputaţii care n-au votat Schengen pentru Romania
MAE consideră regretabilă orice acţiune de inaugurare a unei "reprezentanţe" la Bruxelles a aşa-zisului "Ţinut Secuiesc"
UDMR şochează PDL la Bruxelles
Adevarul.ro: Ţinutul Secuiesc se înfiinţează la Bruxelles
Cristian Preda, despre biroul Ţinutului Secuiesc: Merg să văd despre ce e vorba, poate vând colaci secuieşti
Discriminare in Timoc: 2.600 de romani din Bor cer reintroducerea emisiunii in limba romana la televiziunea si radioul local
Asaltul bezbojnicilor (1). Minciuna "dezmăţului de Paşte"
Replica Academiei Române: "jidan" rămâne în DEX cu menţiunea "nerecomandat"
"PORTRETUL LUPTATORULUI LA TINERETE" - un film despre Ion Gavrila Ogoranu
Eminescu ii acuza si din mormant
Remus Cernea. Asaltul minciunii asupra Catedralei Mântuirii Neamului
Gafã incredibilã: Geoanã a recunoscut cã l-a vizitat pe Vîntu, în noaptea de 2/3 decembrie, la domiciliul sãu din str. Paris
Înapoi în viitor: Ce ne asteaptã dacã va câstiga Mircea Geoanã!
Manipulare: Un individ ce pare a fi Alecu Racoviceanu a fost surprins de paparazzi alergând gol pe stradă, cu o cărămidă în mână
Alianta Grivco: Johannis nu vorbeste, Geoanã nu vede si Antonescu nu aude
Timisoara: Parteneriatul derbedeilor a fost un esec de proportii. ROMÂNII SE URNESC DIN NOU iar Mogulii aplicã modelul VORONIN
Basescu: Filmul este un fals
Băsescu: Năstase, Orban şi Patriciu au venit la mine acasă ca să le rezolv problemele din justiţie
1 Decembrie. Piata Universitatii. Cerebralizandu-mi furia
Timisoara inrosita fortat va vota cu Basescu
ROMANIA, NU UITA: BASARABIA-E A TA! Studentii basarabeni au salutat ultima zi a lui Voronin si cheama romanii in Piata Universitatii la orele 20.00.
SECTA PRO-HOMOSEXUALA de la Coalitia Opriti Codul Familiei ii ameninta pe Iulian Urban si pe Traian Basescu cu inchisoarea. PONTA PRO-HOMO
NOU ABUZ COMUNIST: Corespondentul TVR Doru Dendiu dat afara din Republica Moldova
Chisinau: Portalurile de stiri ce vorbesc despre proteste nu mai functioneaza, iar telefoanele au fost taiate
Ministerul de Interne din Moldova ameninta protestatarii cu 15 ani de puscarie
BIG BROTHER Google Latitude: "Te-am prins!". Monitorizarea prin telefonul celular, acum la indemana oricui
Doua saptamani in lagarul de exterminare din Gaza. Ziua a 14-a: 30 de civili executati. 810 morti, 3400 de raniti. FOTO: Copiii din Gaza
Sub semnul Ganditorului de la Hamangia, ProTv si CTP-KGB fac propaganda homosexual-anala. Fara cuvinte.
Petitie internationala pentru un acord de incetare a focului in Gaza la sfarsit de an
Provocari ordinare la sediul Atelier 35. Noroc ca dispozitivele de pe sediul SRI din strada Selari au filmat tot
Expozitia satanista a ICR a costat 50.000 de euro si a fost preferata de Patapievici comemorarii lui Nichita Stanescu
Senatul a decis: Comisie de ancheta pentru verificarea modului in care ICR a cheltuit banii publici.
"Arta" satanista promovata de Patapievici sub Patronajul Presedintelui de Onoare al ICR, Traian Basescu si al Consulatului General de la Bonn
Condeiul Ardelean CENZURAT
România, promovată "pornografic" de ICR
România ca obiect sexual - Fenomen artistic sau deconsiderare?
Un artist maghiar a pictat Romania sub forma unui vagin
Romanii basarabeni au sarbatorit cea de-a 67-a aniversare a eliberarii Basarabiei de sub rusi
EMINESCU SI ÎNVIEREA
PARINTELE IOANICHIE Balan: "Ori buni crestini, ori pierim!"
Victor Boian din Carahasani, Ştefan-Vodă, şi-a văzut abia la bătrâneţe visul realizat - un monument dedicat martirilor celui de-al II-lea Război Mondial
15 martie unguresc intre extremism si autonomie
Românii din Ucraina şi consulatul general al României de la Cernăuţi
Preşedinţii Băsescu şi Iuşcenko deschid podul peste Tisa
Braşov ’87 - Au strigat primii: "Jos Ceauşescu!"
Expulzaţii
Braşov ’87 - Lui Ceauşescu nu-i păsa de muncitori
Eroii de la Braşov şi "societatea civilă"
Italia ne rupe usa!
Crimele comunismului in Codul Penal
"Romeni di merda" produc 11 miliarde de euro pe an in Italia
"Rusia întreţine tensiunile dintre România şi Moldova"
KazMunaiGaz, ultima mare companie din fosta URSS care intra in UE
"Brokerii" alegerii viitorului Patriarh sunt foste slugi ale PCR
SRI, SRI, cuibuşor de nebunii...
Patriciu, scăpat de barză
Trompeta intereselor ruseşti, Varujan Vosganian - "născut nepregătit"
Geopolitica rusească a Eurasiei şi rolul Kazahstanului
"Bătălia cuvintelor" a fost câştigată de Băsescu
Afacerea Rompetrol, cel mai tare "tun" din istoria României
Patriarhul Teoctist, "terminat" de un mason?
Dorin Dobrincu - neoprotestant!
Cabala lui Vîntu în B.O.R
Bombardierele Moscovei adulmeca Atlanticul
Iliescu, spalat de tot
Dosarul mineriadei: Iliescu a ordonat reprimarea
Procurorii au stabilit: Iliescu a decis reprimarea manifestantilor in iunie 1990
Iliescu: Concluzia rechizitoriului in dosarul mineriadelor e total aberanta
Iliescu a condus personal asaltul din 13 iunie 1990
Duel Basescu - Putin la summit-ul OCEMN de la Istanbul
Noul primar de Chişinău va reveni la problema "Antena C" şi "Euro TV"
Voronin si Putin discuta problema transnistreana la Moscova
Pe fondul dezinteresului DRRP pentru ei, MAE lanseaza "Romanii de la est de Bug"
Pensionarii cer majorarea punctului de pensie
Ion Iliescu justifică apelul făcut în 1990 către mineri
Ion Iliescu, acuzat în dosarul 13-15 iunie 1990
Consulate la Balti si Cahul
Putin vrea condamnarea comunismului
Episcopul Petru Musteata, alungat de la Ungheni
In celula lui Andrei Ivantoc
Raspuns la 100 de scrisori pentru Andrei si Tudor
Ana Pauker pe peretele lui Ungureanu
Genocidul armean din perspectiva romaneasca
Oficiul National pentru Cultul Eroilor - CONCURSUL "SA NE CINSTIM EROII !"
Societatea civila in genunchi
S-a ales praful si de Centrul Eudoxiu Hurmuzachi
Cetatenia pentru basarabeni nu blocheaza aderarea
Frunda, aparatorul exagerat al rusilor din Letonia
Actualitatea ortodoxiei
Cred ca Dumnezeu imi va ajuta sa ridicam Catedrala cat de curand. Pentru Romania!
REGIUNEA CERNĂUŢI
Şi-acel rege-al poeziei veşnic tânăr şi ferice...
Catedrala Neamului va purta hramul Sfantului Apostol Andrei si al Inaltarii Domnului
Românii - civilizatori ai rusilor si ai slavilor ?
Pe urmele Armatei Romane in campania din Vest
Genocidul regimului Smirnov
Crimele lui Igor Smirnov
Rusia trage cu tancurile in noi
Basarabia Necunoscuta
- Iurie Colesnic
"Basarabia necunoscuta", Iurie Colesnic
(Chisinau, (vol. 1 - 6) )


"Mi-i dor sa va spun", Iurie Colesnic
(Editia a III-a completata, Editura Museum, Chisinau, 2005)



Arca lui Noe, Iurie Colesnic
(Editura Ulysse, Chisinau, 2006)

 
Un transnistrean care şi-a descoperit vocaţia pe malurile Senei
Iurie Colesnic

Cine studiază arta plastică de la începutul secolului XX, îndeosebi curentele artistice din Rusia, va reţine un nume - Mihail Larionov. Născut la Tiraspol, a fost un autor care şi-a propus să reformeze arta, să dea o nouă valoare, o nouă valenţă culorii. Impresionat de monişti, peste ani avea el însuşi să creeze un curent întrucâtva asemănător.

Succesul primelor expoziţii nu l-a salvat de înrolarea în armată, de participarea la primul război mondial, unde a fost rănit şi a avut o rană similară cu cea a lui Guillaume Apollinaire. Războiul, spitalul, căutările artistice, începutul revoluţiei, toate se perindau într-un iureş, încât se părea că această centrifugă nu se va opri niciodată. De aceea a şi rămas în Franţa şi poate acesta a fost marele lui noroc - faptul că a avut parte de o atmosferă de creaţie, de-o pace interioară şi de-o nostalgie, de-un dor de patrie, care îl stimula permanent în căutările lui de creaţie. În formula enciclopedică biografia lui o vom scrie în felul următor:

"LARIONOV, Mihail (22.V.1881, Tiraspol - 10.V.1964, Franţa), pictor, scenograf.   continuare
 
Iurie Vsevolod COLESNIC
Român basarabean - scriitor, istoriograf, enciclopedist, publicist, editor si gânditor.

n. 12 august 1955.
Membru al Uniunii Scriitorilor din 1988
Membru corespondent al Academiei Internaţionale de Cadre (Kiev) (2000)
Doctor Honoris Causa al Universităţii Umanistice (Chişinău, 2000)
Membru al Partidului Alianţa "Moldova noastră".
Fost preşedinte al Mişcării Social-Politice pentru "Ordine şi Dreptate" (Jos Mafia!)
Membru al Biroului Alianţei "Moldova noastră".
Directorul Studioului Cinematografic Anima-film, director al Centrului de Istorie Literară M.Kogălniceanu, director al editurii Universitas, director al editurii enciclopedice Gheorghe Asachi, directorul editurii Museum.
Directorul Casei Cărţii Mitropolit Petru Movilă.
Redactor-şef al ziarului Ora satului.

Versuri:
Puiul îndrăzneţ, Chişinău, 1980; Ţara cu luceferi, Chişinău, 1986; Arta memoriei, Chişinău, 1987;
Doina dorurilor noastre (Alexe Mateevici), Chişinău, 1990; Arheologii interioare, Chişinău, 1991;
Învăţ să zbor, Chişinău, 1992; Spirala lui Arhimede, Chişinău, 1994; Necazul ariciului, Chişinău, 1996;

Istorie, enciclopedii:
Scurtă Istorie a Cărţii Româneşti. - Bucureşti, 1994 (coautor);
Gheorghe Bezviconi. Bibliografie. - Chişinău, 1996;
Chişinău. Enciclopedie (editor). - Chişinău, 1997;
Gheorghe Bezviconi. Necropola capitalei. - Chişinău, 1997;
Sfatul Ţării. Enciclopedie. - Chişinău, 1998;
Patrimoniul Cultural al Republicii Moldova. -Chişinău, 1999;
Basarabia necunoscută. - Vol.I (1993); II (1997); III (2000); IV (2002);
Femei din Moldova. Enciclopedie. - Chişinău, 2000; Dicţionar-antologie de istorie şi teorie literară (autor de proiect şi editor). - Chişinău, 2000; Generaţia Unirii. - Chişinău, 2004.

Scenarii de film:
Binecuvântare, 1989; Stropul de ceară, 1990; Buburuza, 1991; Harap Alb (în colaborare), 1991; Filozoful din Cubolta, 1997.

(Iurie Vsevolod COLESNIC)
 
12 August 2005 - Iurie Colesnic la ceas aniversar
Măretiile din oglinzile lui Iurie Colesnic
Despre scriitorul, istoriograful, enciclopedistul, publicistul, editorul si gânditorul basarabean Iurie Colesnic (care a implinit 50 de ani pe 12 august 2005) se poate vorbi (si scrie) în mai multe feluri. Însă dintre multele catarge ale manifestărilor sale cel mai important rămâne, după opinia noastră, acela care aduce trecutul în oglinda clipelor pe care le trăim si, mai ales, acela care orientează clipa trăită acum spre o devenire demnă si în contextul nostru national, si în cel european. Că ce este, de pildă, "Basarabia necunoscută"? Este rana care ne-a durut si care ne oprea respiratia, dar de existenta căreia nu stiam. Este, dacă vreti, măretia fiintării noastre proiectată pe amărăciunea zilei de azi. Ce este marea lucrare despre "Sfatul Tării"? O lectie de demnitate pe care Colesnic a cules-o din faptele uriase ale generatiei Unirii si a injectat-o cu toată puterea artei sale în mecanismul actului politic actual. De ce, ne întreabă Iurie Colesnic, marii nostri înaintasi au constientzat la finele anului de criză 1917 că Basarabia poate avea destin european numai unind împreunând politic toate tinuturile românesti? De ce politicienii de după 27 august 1991 nu au înteles acest lucru? De ce au aruncat Basarabia în dezmătul crimei geopolitice, anarhiei economice, catastrofelor umanitare si a dezmătului demografic? Citesti comentariile domniei sale (majoritatea din ele, desi sunt scrie în cheie enciclopedică, au structură tragică) din această carte imensă si adîncă despre Sfatul Tării si întelegi cît de mioapă, amorală, iresponsabilă a fost si este clasa politică din asa zisa republică Moldova. Citesti frământările fiintei sale în cărtile de publicistică (de fapt tratate de adevărată morală politică si socială) si vezi cum fapta înaintasilor, eroismul lor, sîngele vărsat pe tărâmul apocaliptic al nkvd-ului nu a fost zădarnic. Dar mai vezi clar si pe cel al dezmătului luptei pentru putere care se transformă în război civil si simti cum Basarabia anului 2005 se îndepărtează cu pasi foarte rapizi si de semintia românescp, si de tărmul bunăstării europene.   continuare
 
Moartea şi nemurirea leului bătrân
Iurie Colesnic

Într-un interviu, publicat în 1931, Constantin Stere făcea o mărturisire pe care, probabil, nu toţi contemporanii săi au înţeles-o la justa-i valoare: "După moartea mea, se va găsi cineva care să restituie memoriei partea de dreptate răpită mie de cei care m-au judecat în timpul vieţii". Cele ce aveau să se întâmple mai târziu, peste 5 ani de zile, confirmau întru totul afirmaţia lui Stere.

MOARTEA LUI A ADUS ÎN PRESA ROMÂNEASCĂ două feluri de necrologuri, ce reflectau două atitudini diametral opuse faţă de una şi aceeaşi personalitate, definitorie pentru politica şi cultura românească. Astfel, ziarul lui Stelian Popescu, Universul, a scris: "Trădătorul C. Stere, în vârstă de 71 de ani a încetat din viaţă, aseară, la moşia sa din Bucov". Cu totul alta a fost reacţia preotului şi scriitorului Gala Galaction: "Aseară a murit, în vila lui de la Bucov, Constantin Stere. Moare ca un leu bătrân, plin de cicatrice şi de răni (unele din ultimele zile) înfundat într-o peşteră şi lătrat de la gura peşterii de o droaie de potăi. Aveam curaj! Leul era bătrân, ursuz şi măreţ în dispreţul lui... Cărturar orgolios, Constantin Stere ştia că covârşeşte cu mult nivelul contemporanilor, dar - ateu, revoluţionar şi plin de el însuşi, îşi gusta superioritatea cu un farmec personal... Dar ce să zicem! Probabil aşa era şi Balzac, tot aşa şi Victor Hugo, desigur şi Mussolini, şi Kemal şi toţi oamenii care au spart şi sparg cu capul tavanul destinelor comune. Stere era un om excepţional... Am stat mai aproape de el prin 1916-1919. Dar n-am fost niciodată confidentul lui. Eram prea copil şi prea poet pentru greu rănitul şi tragicul profet... Era liber-cugetător, răzvrătit şi mândru ca Lucifer... Moare în singurătate. Iubit şi admirat de departe. Hulit şi blestemat de antreprenorii patriotismului... Dar ori de unde l-ai privi, acest om a fost un Goliat. În ceasul când trece de la noi, dincolo, în mister, Stere duce după el, ca o cometă, o coadă imensă de stufoasă patimă şi de prostie contemporană. Aşa mor toţi profeţii, toţi covârşitorii epocilor".
   continuare
 
Nişte amintiri ca o temelie
Iurie Colesnic

Prin voia întâmplării, în momentele cruciale din destinul Basarabiei anilor 1917-1920, implicarea cea mai neaşteptată şi cea mai serioasă a avut-o chiar unul dintre fiii ei cei mai devotaţi, primul mareşal pe care l-a dat Basarabia - Alexandru Averescu. Deşi nu era prim-ministru atunci când la Chişinău s-a semnat actul Unirii (27 martie 1918), el a fost cel care a durat temeliile acestui important eveniment istoric.

Experienţa diplomatică i-a permis să cântărească la rece întreaga responsabilitate ce revenea României şi Basarabiei în urma înfăptuirii acestui act. Şi a avut dreptate. Unirea s-a înfăptuit relativ uşor. La 27 martie 1918, a fost semnat actul unirii cu condiţiuni, iar la 27 noiembrie acelaşi an, au fost anulate toate condiţiunile. Recunoaşterea actului unirii de către marile puteri s-a făcut foarte încet, după lungi şi istovitoare tratative cu documentări şi argumentări multiple. Raţiunile generalului Alexandru Averescu s-au dovedit a fi valabile şi în furtunoasele zile de eliberare naţională din intervalul 1989-1991.   continuare
 
Troţki şi Basarabia
Iurie Colesnic

Circulă o legendă precum că Lev Troţki ar fi originar din Basarabia. Există însă o lucrare autobiografică - Moia jizni - reeditată în anii 1990, în care autorul spune clar că e născut în localitatea Ianovka, regiunea Ekaterinoslav, Ucraina. Această mărturie nu poate fi pusă la îndoială.

Dar nu numai presupusele rădăcini basarabene fac din Lev Troţki un personaj interesant. Ca om politic, el a influenţat enorm destinul acestei provincii româneşti. Prieten cu Zamfir Arbore, atunci când vizita România, locuia la Bucureşti în casa acestuia. Acolo l-a şi cunoscut, în 1908, pe Pan Halippa. Nu-i exclus că atunci când Halippa povesteşte despre întâlnirile sale cu Lenin, mijlocitor în aceste întrevederi să fi fost chiar Troţki. Există o dovadă incontestabilă a faptului că Troţki a influenţat destinul Basarabiei de după Unire. În 1920, când Armata Roşie era pe punctul de a trece Nistrul, Ion Inculeţ şi alţi câţiva oameni politici din România au luat decizia să i se adreseze lui Troţki cu scopul de a zădărnici o eventuală intervenţie a acesteia. Drept persoane de legătură au fost alese Ecaterina Arbore, fiica lui Zamfir Arbore, şi Maria Codreanu, care era pe atunci o bună prietenă cu Cristian Rakovski, conducătorul Ucrainei. Toate detaliile acestei rugăminţi se conţin într-o scrisoare confidenţială pe care Ion Inculeţ i-a expediat-o lui Pan Halippa şi care din arhiva acestuia a nimerit în dosarul de acuzare, întocmit de către KGB în 1952:   continuare
 
Românii ctitori de scoli în Rusia
Iurie Colesnic

Cultura rusă ne datorează atât de mult, încât nu stiu dacă s-ar găsi cândva în Rusia o personalitate marcantă care să spună acest adevăr, răspicat si pe întelesul tuturor. S-a făcut mult pentru fundamentarea acestei culturi, dar a fost insuficient efortul odată ce în 1992 nu s-a găsit nici un rus care să spună lumii că războiul din Transnistria este o actiune premeditată a
Rusiei imperiale.

Astăzi, sute de copii care vor să învete carte în limba lor, română, nu au dreptul s-o facă, fiindcă imperialismul rusesc este din nou în ascensiune si sustine un regim criminal în Transnistria. Iar cu câteva secole în urmă românii erau acei care puneau umărul la formarea universitătilor rusesti. La începutul secolului XX, din nouă universităti care activau (Petersburg, Moscova, Kiev, Kazani, Odesa, Varsovia, Tartu, Tomsk), patru erau ctitorite de compatriotii nostri. Gheorghe Bezviconi chiar asa si-a intitulat unul din studiile sale Contributia românilor la fondarea a patru universităti din Rusia (Profiluri de ieri si de azi.--Bucuresti, 1943).   continuare
 
O precizare importantă pentru istoria literaturii
Iurie Colesnic

În volumul I al Basarabiei necunoscute (Chişinău, 1993) am publicat un studiu despre Octav Sargeţiu, însă cu timpul am fost nevoit să revin la acest subiect. Motive au fost mai multe. Inclusiv faptul că, îndată ce el a murit, contemporanii, adică scriitorii din generaţia lui, au încercat să găsească acele necrologuri care, în mod firesc, ar fi trebuit să fie scrise de Uniunea Scriitorilor din România, al cărui membru era. Intrigat, am început să caut şi eu acele însemnări apărute post-mortem şi am reuşit să descopăr doar două dintre ele.

Unul avea următorul text şi a fost publicat la 13 august 1991: "Membrii Cenaclului Ion Creangă şi ai Clubului Femina din Bucureşti aduc un pios omagiu celui care a fost un mare om, dascăl şi poet - Octav Sargeţiu, membru al Uniunii Scriitorilor din România. (0249)"

Al doilea a apărut ceva mai devreme, la 8 aprilie 1991, fiind semnat de Ludmila Modval, o scriitoare basarabeană din Chişinău şi inserat în revista Întregirea (nr. 10 din 8 aprilie 1991). Într-un fel, acest necrolog compensează tăcerea colegilor scriitori.   continuare
 
Enigma arhivei Draganov
Iurie Colesnic

Petre Draganov (1857-1928) este un nume de referinţă în cultura română şi în cultura popoarelor slave din Balcani. A lăsat o operă fundamentală pentru urmaşi, intitulată Bessarabiana (Chişinău, 1911), o bibliografie editată în 1911, dar şi zeci de lucrări despre cultura slavilor care locuiesc în Balcani. Rar om care să-şi fi sacrificat viaţa în favoarea cercetării ştiinţifice aşa cum a făcut-o acest originar din Comrat, care timp de zeci de ani a cercetat foarte minuţios manuscrise, cărţi, publicaţii periodice şi buletine în Biblioteca Publică de la Sankt Petersburg. A răsfoit tot ce era legat de Basarabia sau de slavii de sud.

Acum, când avem acces la descrierea arhivei, bibliotecii şi Muzeului Draganov, putem spune că a scris milioane de fişe. Precum se întâmplă de obicei, destinul celui care face pionierat în cultură este vitreg. A reuşit după 1918 să păstreze marea lui bibliotecă, marea lui arhivă, dar a murit în 1928, iar în 1940, când au dat năvală sovieticii, o bună parte din acest patrimoniu de inestimabilă valoare a fost adusă la Chişinău şi a început risipirea arhivei lui Draganov, a bibliotecii, iar muzeul a dispărut fără urmă.   continuare
 
Un accent necesar la o biografie
Iurie Colesnic

Satul Olişcani (r-l Şoldăneşti) a dat Moldovei din stânga Prutului doi mari economişti: Theofil Ioncu şi Ion Ustian, care a fost preşedintele Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti. Biografia lui Teofil Ioncu ne interesează din mai multe puncte de vedere. Neobosit animator al culturii, a editat cărţi de popularizare a ştiinţei pentru ţărani şi a fondat revista Basarabia
economică (1919).
   continuare
 
Loc de reculegere Turnul Dezrobirii
În Enciclopedia Chişinău (Chişinău, 1997), am inserat un articol, semnat de arhitectul Pavel Răileanu şi intitulat Un monument care a existat la intrarea în Chişinău dinspre Ghidighici. Existenţa respectivului monument s-a dovedit a fi extrem de scurtă: început în 1942, a fost demolat imediat după război, în august 1944, astfel încât, astăzi, nici chiar martorii construcţiei nu-şi mai pot aminti cu exactitate locul acesteia. Însă alegerea locului pentru edificarea acestui monument al dezrobirii s-a făcut în baza unei motivaţii istorice. Statul-major al mareşalului Ion Antonescu a staţionat pe acea colină înainte de a intra în Chişinăul eliberat de sub "tutela" sovietică. În 1918, tot pe acele locuri s-au oprit unităţile Armatei Române, care veniseră să facă ordine în Basarabia anarhizată de trupele bolşevizate. Mai târziu, în gara Ghidighici a fost înălţat un monument în memoria ostaşilor români căzuţi aici, la datorie. Era nevoie de o operă de arhitectură care să simbolizeze eliberarea Basarabiei de sub cizma rusească, ca o recompensă infimă pentru anii în care basarabenilor le-a fost dat să trăiască sub jugul sovietic.

Iurie Colesnic,
pentru
TIMPUL
   continuare
 
Dialog cu Iurie COLESNIC, scriitor, editor din Basarabia
- Dragă Iurie Colesnic, după vreo cinci volume "Basarabia necunoscută", după un sir de alte titluri, care într-un fel sau altul tin de "secole trecute", scriitorul si cercetătorul Iurie Colesnic vine cu o nouă publicatie din aceeasi "cartusieră" -- "Generatia uniri. De unde această pasiune pentru generatia anului 1918, pentru că tema domină în cele mai multe lucrări ale tale, ce izvorăsc din arhive?

- Palma asta de pământ a avut o generatie, ce s-a manifestat plenar la un moment de cotitură crucială a istoriei. Însăsi ideea de a studia acea generatie a apărut dintr-o necesitate: noi am cunoscut un an, care a recroit nu numai România, nu numai Europa, ci întreaga lume. În urma acestui an au dispărut niste imperii - cel tarist, cel Austro-Ungar si au apărut state noi, a apărut o nouă conjunctură economică, politică si socială în toată Europa. Si majoritatea actualelor frontiere au apărut tot după 1918. Dar să stii, până atunci călătoriile erau mult mai lesnicioase pentru fiecare persoană - era foarte simplu să obtii un pasaport si să pleci în orice colt al lumii. După 1918 au devenit necesare vizele. Ideea de a scrie istoria acelei generatii mi-a venit tot din necesitatea de a întelege cum s-a produs evenimentul Unirii (si ce se întâmplă cu generatia noastră). Nu a fost numai un act politic - a fost unul economic, social, a fost realizarea unui proiect al unei natiuni. Si nu e vorba numai de echipa basarabenilor, a bucovinenilor, a transilvănenilor, care au votat Unirea. Vorba e că această generatie, dincolo de scopul politic propriu-zis - formarea României Mari -, a avut un sir de scopuri bine determinate: reforma agrară, obtinerea dreptului universal de vot. Încă în 1902-1905, Stere a încercat să promoveze ideea unei reforme agrare pentru România, începută în 1918, la 27 noiembrie, si terminată la 1923. Tăranii au primit pământ - năzuinta de veacuri a generatiilor de oameni a devenit un vis împlinit. Votul universal, odată implementat, a permis schimbarea mentalitătii populatiei, a constiintei. O schimbare calitativă, de care avea nevoie România pentru a se integra în contextul european.
   continuare
 
Iurie Colesnic: Am fost si vreau sa raman un fiu al veacului si neamului meu
- Draga Iurie Colesnic, te cunosc de mai multi ani si de fiecare data cand te vad, am senzatia ca ma intalnesc cu cineva din carturarii nostri de referinta din secolele XIX - XX, care prin eruditia lor enciclopedica acopereau institutii si academii intregi. In ce veac ti-ai fi dorit sa te nasti si sa activezi, in care epoca te-ai fi simtit cel mai implinit in cautarile tale nesfarsite?

- Draga Alecu, m-ai surprins placut cu aceasta intrebare neasteptata, dar foarte exacta. Nu mi-am dorit niciodata un alt timp pentru viata. Multumesc Domnului pentru acesta. Chiar in copilarie, cand incercam sa descifrez enigma venirii mele pe pamant, gaseam foarte potrivita anume aceasta tara, anume aceasta culoare a pielii, anume acesti parinti si bunei. Si, desi nu o duceam material asa cum mi-as fi dorit intotdeauna, m-am simtit implinit la acest capitol. Cate odata, sub impresia unor lecturi, imi imaginam o alta situatie, o alta tara si nu-mi parea chiar fericita posibilitatea de a avea un alt destin. Pe cand tu imi propui sa-mi aleg un alt timp in care poate m-as fi realizat plenar! Secolul XIX a fost al acumularilor morale, al unei constiinte sociale ce tindea sa atinga o noua calitate, de aici si formarea noilor state europene, cum a fost cazul Romaniei, de aici si lupta pentru emanciparea nationala, cum a fost cazul polonezilor si bulgarilor s.a., de aici si aparitia unui geniu ca Eminescu. In asemenea stari sociale aportul persoanei e foarte important, conteaza mult si este pus in valoare. I se creeaza niste conditii mai deosebite pentru a putea realiza niste proiecte. Daca asi fi propus in sec. XIX un proiect national de enciclopedie, un Mihail Kogalniceanu ori un Vasile Alecsandri m-ar fi sustinut la sigur si multe usi s-ar fi deschis, si bani s-ar fi gasit, si poate nu scriam toata opera mea la bucatarie, unicul loc de refugiu si insingurare. Si poate nici gazetarii vremii nu m-ar fi atacat asa, cum au facut-o contemporanii mei din secolul XX. Secolul XXI se va asemana mult cu sec. XIX. Vor reincepe cautarile de identitate nationala, in plina epoca de Internet vom fi in cautare de repere morale pentru societate. Drept dovada de asemanare pot servi chiar actele teroriste, care, in esenta, sunt niste manifestari evidente de disperare si de limitare in descoperirea unor noi solutii sociale, dar care au fost utilizate si in sec. XIX.   continuare
Articole, Opinii, Link-uri
Prutul lacrimilor noastre

«A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiei rusesti.
Numele Basarab si Basarabeni exista cu mult inaintea vremii in care acest pamant devenise romanesc;
acest nume singur este o istorie intreaga.»
   ...Mihai Eminescu

«Durere!... si-i profunda cand Romania plange
Cu frunte-nfasurata de doliu la mormant;
Durerea-i pretutindeni, durerea se rasfrange
In valea si Carpatul ce-i romanesc pamant.»
   ...Mihai Eminescu

«Trecuta prin foc si prin sabie,
Furata, tradata mereu,
Esti floare de dor Basarabie,
Esti lacrima neamului meu.»
   ...Dumitru Matcovski

«Prutul esta ni disparti
Prutul esta n-are moarte?
Dar ne-om pune noi candva
Si cu gura l-on seca»
   ...cantec popular

«Basarabia e pamant romanesc.
E pamintul lui Stefan cel Mare.
Imi pare rau, eu sunt mai savant ca Stefan cel Mare. Dar, pe linga el, eu sunt un maturator.
Si n-am eu dreptul sa renunt la pamantul asta.
Daca-mi scoateti ochii, se gaseste vreun roman sa ma duca la mancare, la culcare si sa-mi dea sa mananc.

Si nici atunci nu recunosc ca Basarabia e ruseasca.»
   ...Petre Tutea

«Am crezut si cred in Reintregirea patriei noastre Romania.
Daca s-a amanat acum Reintregirea, nu azi, dar maine ea se va infaptui.»
   ...Ilie Ilascu

«Poporul, ochi 'n lacrimi, jura in ceasul sānt
C' o Romānie una esista pe pamānt
Si au facut Credinta, Vointa lor cea tare
Din doua tari mici, slabe, o Romānie mare». (Mihai Eminescu)

«Nu dor nici luptele pierdute,
nici ranile din piept nu dor,
cum dor acele brate slute
care sa lupte nu mai vor.

Cat inima in piept iti canta
ce'nseamna'n lupta-un brat rapus ?
Ce-ti pasa'n colb de-o spada franta
cand te ridici cu'n steag, mai sus ?

Infrant nu esti atunci cand sangeri,
nici ochii cand in lacrimi ti-s.
Adevaratele infrangeri,
sunt renuntarile la vis.»
   ..Indemn la lupta - Radu Gyr

«3. Cu privire la Europa Sud-Estica, partea sovietica accentueaza interesul pe care-l manifesta fata de Basarabia.

Partea germana isi declara dezinteresul politic total fata de aceste teritorii.

4. Acest protocol va fi considerat de ambele parti ca strict secret.»
   ...Protocolul aditional secret sovieto-german, semnat de Molotov si Ribbentrop, Moscova, 23 august 1939
(http://www.unibuc.ro/eBooks/istorie/istorie1918-1940/13-1.htm)


Transnistria
 Asezare geografică
 Istoric
 Totul despre Transnistria
 Situaţia actuală
 Discriminările românilor
 Studii
Transnistria

Războiul din Transnistria
 Războiul ignorat
 Inceputul conflictului
 Desfăşurarea războiului
 Armata rusă atacă
 Finalul
 Atrocităţi si acte teroriste
 Implicarea Armatei a 14-a
 Bilanţul războiului
 Implicarea Rusiei in razboi
 Atrocităţi impotriva românilor (Mărturii)
 Fotografii din timpul Razboiului din Transnistria
 Filme
 Analize, comentarii
 Războiul, azi
Transnistria

Românitatea in Transnistria
 Criza şcolilor românesti din Transnistria
 Fotografii - asaltul miliţiilor transnistrene asupra scolilor româneşti
 Moş Craciun in Transnistria
 Copiii din Tiraspol
 Scrisori din Tiraspol
 Andrei, micul pictor roman din Tiraspol
Transnistria

Deţinuţii politici
 Deţinuţii Politici
Basarabia

Basarabia
| Kilometrul 0 - GID - Prima Pagina | BASARABIA - Transnistria - Prima Pagina | Contact GID |
Basarabia
comunism,romania,genocid comunist,holocaustul rosu, basarabia,bucovina, herta,timoc,revolutie, mineriada,reintregire    Website monitored by XPulse