In noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 peste 11 mii de familii de basarabeni au fost deportate in Siberia In noaptea de 5 spre 6 iulie se implinesc 57 de ani de la acea noapte neagra din 1949, cand 11 mii 293 de familii de basarabeni au fost ridicate de la casele lor si deportate in Siberia si Kazahstan, iar in gospodariile lor s-au asezat cu traiul "specialisti" veniti de aiurea pentru a "ajuta" moldovenii "sa construiasca un trai nou". Astfel a fost realizata hotararea biroului politic al comitetului central al partidului comunist al URSS "Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenesti a chiaburilor, fostilor mosieri, marilor comercianti... si alte categorii, precum si a familiilor acestora". Martorii acelor evenimente spun ca "raznareadka" celei de a doua deportari in masa a moldovenilor nu prevedea deportarea intregii familii, fiind ridicati doar membrii familiei care se aflau acasa, in unele cazuri copiii singuri, inclusiv sugarii. Copii români din Basarabia, deportati pe 6 iulie 1949, in Siberia, la vreo luna dupa deportare. Fotografie de la Muzeul national de Istorie, Chisinau. (VoceaBasarabiei.com)
continuare Prezenţa românilor in Kazahstan - istorie şi destin Vasile SOARE, Ambasadorul României în Kazahstan romaniidinkazahstan.info II. Valurile de deportări După cum se cunoaşte, Pactul Ribbentrop-Molotov a avut consecinţe tragice pentru populaţia româneasca din Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa şi sudul Basarabiei. Anexarea acestor provincii româneşti la URSS la 28 iunie 1940 a fost urmată de măsuri represive şi de deznaţionalizare a românilor basarabeni şi bucovineni de către regimul stalinist - deportări în masă şi trimiteri la muncă forţată în Siberia şi Kazahstan în anii 40-50 a zeci de mii de persoane, de unde unele nu s-au întors nici până astăzi. continuare Calvarul deportarilor staliniste Beria, Beria, Ai umplut Siberia Nu cu hoţi, nu cu tâlhari, Cu moldoveni gospodari. De la sapă, de la plug, I-ai luat pe toţi buluc, De la livezi, de la vii I-ai adus in reci pustii. I-ai adus cu mic, cu mare, Să petreaca zile-amare, Amare şi ingheţate, De vii, de morţi blestemate. Fi-ţi-ar Berie să-ţi fie, Să n-ai scânduri de sicrie, Să zdohnesti, ca un bandit, De tot neamu-afurisit. .. din folclorul basarabenilor deportaţi de regimul stalinist, după 28 iunie 1940 Constantin Bobeică, "Intre stele şi ţărâne ", Ed. Pontos, Chişinău, 2005 fotografii: Lagarul de concentrare "Spassk nr. 99", Karaganda, Kazahstan Calvarul inocentilor. Copii in GULAG Strigat catre Cotroceni: Salvati romanii din UCRAINA! Civic Media, 11 mai 2008 Basescu si Iuscenko la podul daramat In Ucraina se promoveaza o politica de discriminare a romanilor pe motive lingvistice si de asimilare fortata a acestora. Vezi mai jos si cum sunt intretinute mormintele eroilor romani Excelentei Sale Traian Basescu, Presedintele tuturor romanilor Scrisoare Deschisa continuare Apel de solidaritate al basarabenilor, bucovinenilor, hertenilor, transnistrenilor Noi, basarabenii, bucovinenii, hertenii si transnistrenii suntem exponentii celei mai mari tragedii a natiunii romane. Suntem victimele dezastrului care a lovit Romania in blestematul iunie 1940, cand URSS ne-a ocupat cele unsprezece judete: Balti, Soroca, Orhei, Tighina, Lapusna, Cahul, Ismail, Cetatea Alba, Hotin, Cernauti, Storojinet si tinutul Herta. Fiind partea cea mai amenintata de exterminarea bolsevica, noi, oamenii de cultura, de stiinta, medicii, profesorii, inginerii, clericii, ofiterii, functionarii si proprietarii, ne-am refugiat din teritoriile rapite in alte judete din interiorul tarii. Asa am devenit refugiati. Astfel am constituit un segment de populatie al Romaniei, care a suferit cel mai mult din cauza razboiului, a prigoanei comuniste, a opresiunii regimului totalitar. continuare Deportările staliniste - crime împotriva umanităţii Jurnal de Chisinau, nr. 294 din 2 iulie 2004 Interviu cu Anatol Petrenco, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova - Dle Anatol Petrenco, reprezentanţii căror pături sociale din Basarabia au fost deportaţi în vara anului 1949? - Regimul totalitar sovietic a folosit deportările în calitate de metodă sălbatică de promovare a politicii în sfera socială şi în sfera politicii externe. Erau deportaţi oamenii care nu conveneau regimului din motive ideologice. Familii întregi - copii, bătrâni, oameni bolnavi - au fost urcaţi în vagoane şi duşi în regiuni puţin prielnice sau chiar neprielnice pentru viaţă. În schimb, cei rămaşi se transformau în oameni docili şi aserviţi puterii. continuare Operatiunea "SUD", sau Calvarul deportarilor din 6 iulie 1949, continua Gheorghe COJOCARU, Azi.md , 10 iulie 2006 Un tablou exact si complet a ceea ce s-a intamplat la 6 iulie 1949 in fosta Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca inca nu exista. Si ceea ce este si mai regretabil, dupa o perioada de deschidere a arhivelor de la inceputul anilor '90 ai secolului XX, astazi cercetatorii din sfera stiintei istorice nu sunt incurajati sa mearga mai departe in investigatiile lor asupra actiunilor criminale ale regimului sovietic de atunci. Dar, asa cum spune si Stephane Courtois, "fie doar si numai pentru memoria nenumaratelor victime anonime care au disparut in beciuri si lagare, trebuie sa intram in arhive si sa aflam adevarul, daca nu vrem ca reunificarea europeana sa se transforme intr-o fractura a memoriei europene". continuare Noaptea neagra din '49 La 6 iulie s-au implinit 57 de ani de la noaptea neagra din 1949, cand 11.293 de familii de basarabeni au fost ridicate de la casele lor si deportate in Siberia si Kazahstan. In gospodariile lor s-au asezat "specialisti" veniti de aiurea pentru a-i "ajuta pe moldoveni" sa construiasca un trai nou. Astfel a fost pusa in practica hotararea Biroului politic al Comitetului Central al Partidului Comunist din URSS "cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenesti a chiaburilor, fostilor mosieri, marilor comercianti... Precum si a familiilor acestora." Martorii acelor evenimente spun ca, in unele cazuri, au fost ridicati toti cei gasiti acasa, chiar si copiii singuri, inclusiv sugarii. continuare Vorcuta Suflarea Nordului pătrunde în sânge, A iernii durată îl înfioară, Cerul de ghiaţă trezeşte în inimi Dorul de casă, dorul de vară. Nopţile negre-s fără sfârşit, Calea Lactee coboară în lume, Fiare năprasnice ies din hăţişuri Ca să ucidă destine şi nume. Pământul durerii zace de veacuri, Crivăţul veşnic veşnic îl bate, Duce spre patrie vântul, pribeagul, Chinul românilor din cazemate. Departe de vatră urmaşii lui Ştefan Cu Biblia sfântă în suflete mor, Bolnavi şi flămânzi, vinovaţi fără vină, Dormi-vor creştinii în gropile lor. Morminte orfane plâng azi în glia Străină ca ţara părinţilor mei, Martirii trăi-vor în noi şi în doine, În dragostea mare, lăsată de ei. Petru Grior :: ARCAŞUL, Cernăuţi Cernauti 600 - o sarbatoare furata Tesu SOLOMOVICI, Ziua, 1 noiembrie 2008 Ucraina se lauda in Capitala Romaniei cu o expozitie de fotografii si documente care marcheaza evenimentul implinirii a 600 de ani de existenta oficiala a Cernautiului. Ca sarbatoreste la ea acasa evenimentul, hai sa spunem ca mai treaca-mearga, dar tupeul de a veni cu propaganda ei tesita in Capitala Romaniei si sa clameze marca ucraineana a orasului bucovinean e sub orice bun simt. continuare Foametea şi deportările din Basarabia Ion Ţurcanu Reocuparea sovietică a Basarabiei în anul 1944 a readus în ţinut deja cunoscutul pentru localnici regim antinaţional de teroare şi de jaf. Urmarea imediată cea mai gravă a acestei fatale schimbări a fost o foamete înspăimântătoare, aşa cum nu avusese loc în ţinut niciodată. continuare Basarabia, foamea din ’47 şi deportările Biserica Sfântul Nicolae - Paraclisul Universităţii Bucureşti Mărturii tragice despre suferinţe care, oricând, se pot repeta. Citite până la sfârşit, se vor constitui în puncte de reflecţie şi, de asemenea, în fundament pentru o înţelegere mai exactă a prezentului. Reocuparea sovietica a Basarabiei în anul 1944 a readus în tinut deja cunoscutul pentru localnici regim antinational de teroare si de jaf. Urmarea imediata cea mai grava a acestei fatale schimbari a fost o foamete înspaimântatoare, asa cum nu avusese loc în tinut niciodata. continuare Spre pomenirea celor represati, victimele deportarii din 1941 Storojinet, Ucraina / Romanian Global News, 25 June 2006 De cativa ani, la Cernauti, la 15 iunie, Eminescu este din ce in ce mai sfios in strania sa impietrire. Romanii din nordul Bucovinei il celebreaza conturandu-si parca si mai crunt singuratatea. (un material de Malina Anitoaie, pentru Romanian Global News) continuare Oameni si Siberii Ziarul de Garda , Nr. 61 (17 noiembrie 2005) Ovidiu Creanga La navalirea barbarilor bolsevici, in iunie 1940, fiecare a fugit cum a putut si cum a reusit, numai sa scape de furia celor cu care convietuiseram pana atunci pasnic. S-au repezit ca niste fiare, in special, asupra Armatei Romane ce se retragea in debandada. continuare JALE BASARABEANĂ Românie, Românie Ce-ai lasat Ruşii să vie Să ne ducă 'n pribegie? Că vin nesfarşită brumă Şi norocul ni-l sugrumă, Sugruma-i-ar foc şi ciumă... Stema scumpă de domnie E şi ea in pribegie. Ţara-i jale şi urgie... Lanţul gleznele ne strânge, Plânge tot Românul, plânge, Nistrul duce numai sânge... Pârcălabii şi hatmanii Trec prin noapte umbre stranii Ca i-au turburat duşmanii... Şi in goana lor nebună Se inalţă'n scări şi sună Jale grea din corn de lună... Scoală-ţi Ţară, voevozii, Că păgânii-s mulţi ca bozii Şi ne latră ca zăvozii... Cheamă-ţi codrule, voinicii Că ne'neacă veneticii, Căpcăunii, bolşevicii... Tu Hotin, străbun Hotin, Eşti azi singur şi străin, Şi păgânii vin şi vin... Voi stejari de la Tigheci Daţi alarma pe poteci Că ne prăpădim pe veci... Nistrule, să te ridici, Căpitan peste voinici, Să-i strivim pe venetici... Furtunos să ieşi din maluri, Peste şesuri, peste dealuri Şi să-i ingropăm sub valuri... Să le dăm pământ sub glie Tuturor ce-or să mai vie, Românie, Românie... de Vasile PosteucăEmisiunea filatelica "Basarabia pe cruce" scoasa in exil (1969)
Bucuresti, 28 iunie 1940. Doliu pentru BASARABIA! roncea.ro, 27 martie 2010 28 Iunie 1940 - O palmă pe obrazul României. 70 de ani de comunism, 70 de ani de infern, crime, teroare si sânge, 70de ani de Holocaust Comunist. «Niciodata cu rusii, caci ei vor sa ne ia limba, sa ne fure istoria, sa ne ia pamantul stramosesc si sa ne distruga neamul.» Constantin Stere»» Pactul Stalin-Hitler »» 28 iunie 1940 23 august 1939 . Germania si Uniunea Sovietică au incheiat Tratatul sau Acordul Ribbentrop-Molotov, urmat de un Protocol secret, care prevedea, la punctul 3: "Cu privire la Europa Sud-Estică, partea sovietică accentuează interesul pe care-l manifestă fată de Basarabia. Partea germană isi declară dezinteresul politic total fată de aceste teritorii."29 martie 1940 . Molotov, ministrul de externe al URSS, declară, intr-o cuvântare in fata Sovietului Suprem, că URSS nu are un tratat de neagresiune cu România, dat fiind că nu a recunoscut "cotropirea" Barasabiei de către România; declaratia va marca inceputul campaniei de re-anexare a Basarabiei.21 iunie 1940 . Seful Directiei principale politice a Armatei Roşii a transmis regiunilor militare Kiev si Odessa precizarea că Basarabia "să fie smulsă din mâinile tâlhăreşti ale României boieresti"; in caz de conflict armat intre URSS si România, erau precizate obiectivele pe care trebuie sa le aiba Armata Rosie: "rapida descompunere a armatei române, a demoraliza spatele (armatei) si, astfel, a ajuta comandamentul Armatei Rosii să obtina, in cel mai scurt timp şi cu cele mai mici pierderi, victoria deplina".23 iunie 1940 . Molotov si von Schulenburg, ambasadorul german la Moscova, discuta situatia Basarabiei si a Bucovinei. Desi, initial, germanii nu accepta punerea in discutie a Bucovinei, care nu fusese mentionată in protocolul Ribbentrop-Molotov din 1939, au acceptat, ulterior, la 24-25 iunie, un compromis, acordând Rusiei doar nordul Bucovinei. Prima reactie a Germaniei a fost de a-si da acordul pentru anexarea Basarabiei, dar de a preciza ca anexarea Bucovinei era "ceva nou"; mai mult, Schulenburg a sugerat lui Molotov ca România ar putea accepta mai usor aceste cereri daca URSS ar inapoia României tezaurul trimis la Moscova; raspunsul lui Molotov sa fost ca România ar fi exploatat prea mult Basarabia.26 iunie, ora 22.00 . Printr-o nota ultimativa inaintata lui Gheorghe Davidescu, seful misiunii diplomatice romanesti la Moscova, Molotov cerea "inapoierea cu orice pret" a Basarabiei si cedarea partii de nord a Bucovinei catre Uniunea Sovietica; in caz contrar, ameninta cu recurgerea la forta. Nota avea atasata si o harta a teritoriilor revendicate, harta pe care Gheorghe Davidescu a refuzat sa o ridice si care includea si Tinutul Herţa, în revendicarile sovietice, desi nu figurase niciodata in textul notei ultimative. Absenta hartii a condus la necunoasterea amplasarii granitelor sovietice, lucru care a pus autoritatile romanesti si trupele din Herţa intr-o situaţie tragică.27 iunie 1940 . Se intrunesc două Consilii de Coroana, in care se separă partizanii apărării cu orice pret a integritătii teritoriale - in frunte cu Nicolae Iorga, care a decretat: "Ne batem, blestem pe noi daca nu ne batem" - si cei ai cedarii. Cel de-l doilea Consiliu intrunit la 9 seara, va verdictul tragic: capitulare, votat cu 19 pentru, 6 contra si 1 abtinere.28 iunie 1940, orele 11 . Guvernul român comunică acceptarea dictatului, cerând sovieticilor prelungirea termenului de evacuare, de patru zile incepând cu data de 28 iunie 1940; sovieticii fixeaza finalul retragerii pentru 3 iulie 1940, ora 14.00, ora Moscovei.3.776.309 locuitori si o suprafata de 50.762 km2 din trupul României au fost lăsate pradă furiei oarbe a hoardelor rusesti. Armata Româna a fost umilită si demoralizată de o capitulare neconditionată, neonororantă, fără luptă, in fata unei hoarde anarhice, care se intitula Armata Rosie; atacuri au venit si din partea elementelor comuniste, printre care, ucraineni si evrei.29 iunie 1940 . Tancurile rusesti atacă abuziv Ţinutul Herţa impuscând patru soldati români, din care 3 mortal; in telegrama militară română trimisă la Bucuresti la 29 iunie orele 11, se specifica: "rusii au declarat ca au gresit că au mers pana la Herţa". Demersurile ministrului roman Gh. Davidescu si, ulterior, ale lui Grigire Gafencu, de retragere din Herţa - teritoriu care nu facea parte nici din Basarabia nici din Bucovina, ci din vechiul regat - nu au avut rezultat pe lângă puterea sovietica. Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, nordul si sudul Basarabiei au fost incorporate, de catre Stalin, RSS Ucrainene.2 august 1940 . RSSA Moldoveneasca - ce facea deja parte din componenta URSS - a fost impartită in doua: o parte a fost incorporata Ucrainei, cealalta a fost alipita restului Basarabiei anexate, constituind RSSA Moldoveneasca. 7 august 1940 . A fost creată regiunea Cernauţi, prin alipirea părtii de nord a Bucovinei cu tinutul Herţa si cu cea mai mare parte a judetului Hotin (Khotyn) din Basarabia. (Florin Constantiniu - O istorie sincera a poporului roman, Ed. Univers Enciclopedic, Bucuresti,2002; p.340-353) Imediat dupa ocupatie, a inceput exterminarea românilor: arestati, impuscati, torturati, deportati in Siberia, Kazahstan sau Nordul Inghetat, supusi foametei atroce provocată de regimul bolsevic. Intre 1940 si 1950, conform recensamintelor oficiale efectuate de autoritatile rusesti, o treime din populatia românească din teritoriile cedate a disparut; de la 3.200.000 in 1940, au mai ramas doar 2.229.000 in 1950. 22 Iunie 1941 . Armata Română va trece Prutul, incepând eliberarea teritoriile pierdute, care vor scăpa, pana in 1944, de jugul rusesc. In retragerea din Basarabia, armata rusă va aplica tactica distrugerii totale: 42 biserici, 28 scoli, 32 localuri ale unor institutii publice, 79 localuri ale autoritatilor, drumuri, poduri, uzine, locuinte, etc.. au fost dinamitate. Alte sute de mii de victime se vor adauga in timp, alte mii de români vor fi impuscati, torturati, jupuiti de vii, crucificati, arsi, aruncati in Nistru; jafuri, violuri, indendii, masacre, cruzimi inspaimântătoare ale Armatei a 14-a Ruse, ale gardistilor si cazacilor in timpul Razboiului din Transnistria din 1992. Proportii inspăimântătoare ale crimelor comunismului sovietic, si peste toate - deznationalizare, umilire, tortura psihică, rusificare fortată, destine sfărâmate. Preotul Mihail Vasilache - mort "de inimă rea" în ziua Cedării Basarabiei "Nu plângeţi, fiţi tari, zăvorâţi-vă sufletele şi inimile de păgânii nelegiuţi. Dumnezeu e mare şi va veni vremea când vom cânta iar, plini de fericire, «Pe-al nostru steag e scris unire»" - spunea Preotul basarabean Anton Ştefârţă, unul dintre apostolii românismului, după ocuparea Basarabiei şi Nordului Bucovinei de către tancurile Armatei Roşii, la 28 iunie 1940. "Printre cei rămaşi în parohii, s-au aflat preoţi curajoşi care, înfruntând prigoana ateistă şi antinaţionalistă, precum şi ameninţarea deportării în Siberia şi chiar moartea, s-au străduit să ţină aprinsă candela ortodoxismului şi românismului". "Numărul preoţilor deportaţi, ucişi sau dispăruţi in anul de ocupaţie 1940/1941 se ridică la 48. Se poate spune astfel că unul din zece preoţi rămaşi sub ocupaţie a plătit cu viaţa sau cu libertatea! Preoţimea basarabeană rămasă pe loc a fost decimată şi aceasta numai într-un singur an! Dintre aceştia, în afar preotului Eustaţie Chiriţă, au mai fost asasinaţi de bolşevici preoţii Gheorghe Mihalache, Gheorghe Tudorache din Gruzeşti-Lăpuşna, Teodor Bunescu din Zubreşti-Lăpuşna, Gheorghe Meleavin din Selemet-Tighina. Unii preoţi au murit prematur, "de inimă rea", chiar in ziua cedării Basarabiei (ca preotul Mihail Vasilache, un vrednic misionar din Alcedar-Orhei), alţii neputînd îndura persecuţiile şi umilinţele, ca Dumitru Cozinschi din Troiţa-Tighina, Ştefan Zagorodnâi din Suruceni-Lăpuşna, Ion Dulap din Redeni-Orhei." (Boris Buzilă, "Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia(1812-1918)(1918-1944) ", Editura Fundaţiei Culturale Romaneşti, Chişinău, 1996, p. 352-353) (E. A.) Despre preotul Mihail Vasilache, mort "de inimă rea" în ziua Cedării Basarabiei, dă mărturie fiica sa, Doamna Leonila Mihalef:
continuare Masacraţi în RASS Tătară Timpul, 17 OCTOMBRIE 2008, NR.969 "Faimosul" dosar penal nr. 824 intentat de NKVD-ul sovietic în vara lui 1940 celor 14 demnitari basarabeni (13 deputaţi în Sfatul Ţării şi un fost ministru) capturaţi de aceştia după 28 iunie avea să fie terminat după mai bine de 50 de ani, abia în 1991, când toţi figuranţii lui au fost reabilitaţi. Însă, până avea să vină acel act de reparaţie juridică, drama trăită de fiecare dintre ei rămânea necunoscută. continuare Preoţi români din Basarabia torturaţi şi omorâţi de bolşevici Preot Vasile Ţepordei, culturaortodoxa.wordpress.com Năvălirile bolşevicilor în Basarabia noastră scumpă au adus numai lacrimi, durere şi moarte, vărsate de fraţii noştri români din răsărit. Nuştiu dacă o altă dictatură de pe glob a comis atâtea fărădelegi ca dictatura bolşevică din Basarabia. Când am cutrierat localităţile basarabene, aproape că nu am găsit localitate din care să nu fi fost ridicaţi, schinjuiţi şi deportaţi fii ai provinciei noastre. Statisticile arată că un milion de basarabeni au luat drumul refugiului, iar alt milion au fost arestaţi, deportaţi schinjuiţi şi omorâţi de bolşevici. Milionul rămas în basarabia n-a mai cunoscut aproape de loc supraveţuitori. continuare SĂPTĂMÂNA PATIMILOR (23-28 IUNIE 1940) Stefan CODREANU, Cernăuţi În ultima decadă a lui iunie 1940, în conformitate cu prevederile Ultimatumului primit de la Moscova, România a fost nevoită să se retragă din străvechile ei teritorii, ceea ce însemna ca: 1. In decurs de 4 zile, începând de la ora 14,00, după ora Moscovei, trupele romanesti urmau să să retragă din teritoriul Basarabiei şi Bucovinei. 2. In acelaşi timp trupele sovietice urmau să intre în teritoriul Basarabiei şi partea de Nord a Bucovinei. continuare Comunicat de presă. 26 iunie 2010. Monument în memoria victimelor ocupaţiei sovietice şi ale regimului totalitar comunist Primăria municipiului Chişinău va instala, pe data de 28 iunie a.c., în Piaţa Marii Adunări Naţionale, o piatră comemorativă. Ulterior, pe acest loc, din faţa sediului Guvernului, va fi edificat un monument în memoria victimelor ocupaţiei sovietice şi ale regimului totalitar comunist. O dispoziţie în acest sens a semnat primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă. Potrivit unui decret a preşedintelui interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, ziua de 28 iunie 1940 a fost declarată Zi a ocupaţiei sovietice. Anual, această zi va fi consemnată drept Ziua ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist. La 28 iunie, vor fi coborâte în bernă drapelele de stat, iar la ora 10.00, va fi păstrat un moment de reculegere. Săptămâna Roşie a neamului românesc (28 iunie - 3 iulie 1940) Paul Goma - "Săptămâna Roşie" Martiriul Basarabiei şi al Bucovinei de Nord între 28 iunie 1940 şi 22 iunie 1941 Prima perioadă de teroare: evacuarea: 28 iunie - 3 iulie 1940: La Chişinău era exercitată [teroarea] de către tradiţionalele «patrulele de autoapărare» (sic) cu sediul pe strada Armenească şi dirijată de faimoasa "Rozenberg cea Roşcată", de Bubiş, de Klinicikov şi de Melnic. Avocatul Steinberg a acţionat independent o vreme, apoi a fost cooptat de patrule". continuare 28 iunie - ocupatia Basarabiei «Niciodata cu rusii, caci ei vor sa ne ia limba, sa ne fure istoria, sa ne ia pamantul stramosesc si sa ne distruga neamul.» Constantin Stere «Ziua de 28 iunie 1940 le-a adus romanilor o veste tragica. Dimineata radioul de la Bucuresti a anuntat ca in urma unui ultimatum al rusilor sovietici Basarabia si o parte a Bucovinei sunt cedate rusilor. Ceea ce au vazut oamenii in primele zile de ocupatie mi-a ramas in minte pentru toata viata. Armata sovietica a navalit in Basarabia fara a astepta ca romanii ce se refugiau sa poata lua cu sine ceva din averea agonisita de parinti si bunici. Armata romana se retragea urmata de tancurile si masinile blindate sovietice. Ofiterii si soldatii romani mergeau pe jos, avand fetele indurerate. Multora le era rusine ca Basarabia fusese cedata fara un foc de pusca. continuare "Odessa in flacari" «Cinematografia romaneasca a primit un dar nesperat. De curand, presa italiana a scris despre un fapt cu totul inedit, anume descoperirea intamplatoare in arhivele studiourilor Cinecita din Roma a peliculei filmului "Odessa in flacari ", considerat definitiv pierdut. "Odessa in flacari ", realizat in anul 1942, intr-o coproductie romano-italiana este consemnat in istoria cinematografiei europene si nu numai, o capodopera a genului. Despre el au ramas doar cronici, unele consemnari, fotografii si afise. Avand ca subiect drama refugiatilor din Basarabia, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, ca si a ororilor comise de trupele NKVD-ului, predecesoarea KGB-ului, filmul a fost interzis dupa ocuparea tarii de catre Uniunea Sovietica, iar protagonistii acestuia aruncati in inchisori. Depus in arhivele cinematografiei, la fondul peliculelor cenzurate, deci total oprite nu numai de a fi difuzate, dar nici vizionate intr-un cadru restrans, multi ani "Odessa in flacari " a figurat doar in registrul de evidenta al arhivelor, apoi a disparut din scripte. Dupa decembrie 1989, unii cercetatori in istoria filmului au cautat zadarnic sa dea de urma peliculei, investigatiile ducand la concluzia ca ea a fost confiscata "de consilierii sovietici" din perioada ocupatiei, dupa care a fost scoasa din evidente, de catre Directia presei si tipariturilor, fosta cenzura. S-a mai descoperit ca Securitatea a dat un ordin prin care s-a dispus distrugerea unor filme de razboi din perioada 1940-1944, considerate fasciste si "imperialiste", dusmanoase "oranduirii socialiste". Printre acestea figura si filmul "Escadrila alba ", "Noi " si altele. continuare Nicolae Iorga: "Ne batem, blestem pe noi daca nu ne batem" La 21 iunie 1940, seful Directiei principale politice a Armatei Rosii a transmis, regiunilor militare Kiev si Odessa, precizarea ca Basarabia " sa fie smulsa din mainile talharesti ale Romaniei boieresti"; in caz de conflict armat intre URSS si Romania, erau precizate obiectivele pe care trebuie sa le aiba Armata Rosie: "rapida descompunere a armatei romane, a demoraliza spatele (armatei) si, astfel, a ajuta comandamentul Armatei Rosii sa obtina, in cel mai scurt timp si cu cele mai mici pierderi, victoria deplina". continuare 22 iunie 1941 - Incepe eliberarea BASARABIEI ...13 fotografii din arhiva Dlui Prof. Dr. Nicolae Constantinescu, Membru al Academiei de Medicină din România ... In noaptea de 22 iunie 1941, pe o ploaie torentială, armata română trecea Prutul, urmând Ordinul de zi al comandantului Ion Antonescu: "OSTASI, Va ordon: treceti Prutul ! Sdrobiti vrajmasii din rasarit si miazanoapte. Desrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii nostri cotropiti. Reimpliniti in trupul tarii glia strabuna a Basarabilor si codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre. OSTASI, Plecati azi pe drumul biruintelor lui Stefan cel Mare ca sa cuprindeti cu jertfa voastra ceea ce au supus stramosii nostri cu lupta lor. Inainte. Fiti mandri ca veacurile ne-au lasat aci straja dreptatii si zid de cetate crestina. Fiti vrednici de trecutul romanesc. OSTASI, Inainte. Sa luptati pentru gloria Neamului. Sa muriti pentru vatra parintilor si a copiilor vostri. Sa cinstiti prin vitejia voastra amintirea lui Mihai Voda si a lui Stefan cel Mare, a martirilor si eroilor cazuti in pamantul vesniciei noastre cu gandul tinta la Dumnezeu. Sa luptati pentru desrobirea fratilor nostri, a Basarabiei si Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vietii si a caminurilor batjocorite de pagani cotropitori. Sa luptati pentru a ne razbuna umilirea si nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele si Generalul Vostru. OSTASI, Izbanda va fi a noastra. La lupta. Cu Dumnezeu inainte ! Comandant de capetenie al Armatei: Generalul ANTONESCU 22 iunie 1941 " Peste 71.000 de militari români au căzut în Razboiul de Reintregire a Ţării, pornit in zorii zilei de 22 iunie 1941 si sfârsit tragic la 23 august 1944, act ce a trimis in lagarele de exterminare sovietice 114.000 militari romani, facuti prizonieri de razboi ai Armatei Rosii. continuare Luptele de pe capul de pod Cania, Stoeneşti şi Tiganca Timpul, 2 IUNIE 2006, NR.421 Din amintirile participanţilor la operaţiunile militareSergent-major (r) Ioan Negrea, pe front fruntaş în compania 12, batalionul 3 al Regimentului 6 dorobanţi gardă "Mihai Viteazul" (Divizia l gardă): Lupte grele s-au dat pentru cucerirea localităţii Ţiganca. Inamicul dezlănţuise un bombardament de artilerie care a oprit înaintarea companiei noastre, comandată de căpitanul Sima. În scurt timp ruşii au contraatacat şi ne-au silit să ne retragem… continuare Eliberarea Basarabiei Eliberarea Basarabiei Secretele Mineriadei/ Marturia Profesorului doctor Nae Constantinescu Adevarul, 21 iun 2010 (I) Adevarul, 25 iun 2010 (II) Profesorul doctor Nae Constantinescu, chirurg la Spitalul Coltea, de garda in 21-22 decembrie 1989 si 13-14 iunie 1990, despre cum au fost casapiti "huliganii" si "golanii": Zeci de morti au fost aruncati intr-o groapa comuna de la Straulesti Profesor doctor Nicolae (Nae) Constantinescu, fost chirurg al Spitalului Colţea din Bucureşti, a cunoscut cel mai urât profil al "emanaţilor" Revoluţiei. (…)"Mi-a ajutat Dumnezeu să fiu medic de gardă şi în 21-22 decembrie 1989, şi în 13-14 iunie 1990", acceptă acum Nae Constantinescu. continuare Cimitirul Românesc de onoare de la Tiganca Oficiul National pentru Cultul Eroilor Luptele desfăşurate în prima decadă a lunii iulie 1941 în capul de pod de la ŢIGANCA (localitate din judeţul Cahul - Republica Moldova, situată la 3 km est de Prut, vizavi de Fălciu) sunt comparabile cu marile bătălii purtate de armata română în zonele Corneşti, Odessa, Cotul Donului, Kuban, Caucaz, Stalingrad sau Crimeea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. - imagini ale lucrărilor de la Ţiganca - continuare 13 - 15 iunie 1990. Zile negre de crunta si salbatica represiune stalinista Institutiile statului suprimate, populatia lasata la cheremul fortelor paramilitate, care dezlantuie un adevarat genocid. O astfel de represiune a mai indurat poporul roman in zilele invaziei tancurilor Armatei Rosii in Basarabia, Nordul Bucovinei si Herta - la 28 iunie 1940 - si in timpul Razboiului din Transnistria, 1992 - razboiul Armatei a 14-a impotriva romanilor, a Romaniei si a limbii romane. Razboiul civil, 13-15 iunie 1990 Marturii, anchete, analize Dosarul "Mineriada" In Memoriam Fotografii (1) Fotografii (2) Fotografii (3) 1990 - Piaţa Universităţii - Zona liberă de neo-comunism a României Foto: Dan L. Dusleag (Copyright) MY SECOND UNIVERSITY by Stanciu Stroia with Dan Dusleag MOARTE PEDOFILILOR!! TOATA ADMIRATIA PENTRU DRASIUS KEDYS - EROUL LITUANIEI ! DRASIUS KEDYS - EROUL LITUANIEI si-a filmat fiica, pe urmele pedofililor, inainte de a-i impusca. Mama fetitei, implicata. Relatari VIDEO cu traducere continuare Pe modelul lui Stalin, Senatul Romaniei reinfiinteaza Regiunea Autonoma Maghiara Considerat o tradare fara precedent a intereselor nationale romanesti, proiectul UDMR, de reorganizare a regiunilor de dezvoltare, a trecut ieri, 10 februarie, prin adoptare tacita, de plenul Senatului, transmite Romanian Global News. continuare Scurt istoric al problemei actelor biometrice în România victor-roncea.blogspot.com 1. În Decembrie 2004, UE a adoptat Regulamentul 2252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în paşapoarte şi în documente de călătorie emise de statele membre. continuare REGIUNEA CERNĂUŢI continuare Părintele Iustin Pârvu: «E o vreme de pustiire a neamului » «Prigoane, puşcării, lagăre, temniţe, izolări, înfometări, schingiuiri, umiliri, astea le-am trecut şi noi. Nu mai sînt atît de grozave. Dar prin ce veţi trece voi, aceasta nu a mai fost de la începutul lumii pînă azi». «Stiţi ce sunt toate aceste rele? Ele nu sunt altceva decat un medicament foarte bun pentru sănătatea noastră sufletească. Cu cât un popor este mai incercat, cu cat un popor este mai impilat, mai strâns şi ţinut in stările acestea de ispitire, cu atât poporul acesta va fi mai inţelept şi mai destoinic in a invinge iadul.» «Politicienii ştiu că întotdeauna Biserica a fost forţa şi rămâne forţa unui stat, şi de aceea s-au grăbit să o paralizeze. Nu i-au mai dat voie să lucreze şi ne găsim în asemenea haos încât cu greu se va mai putea redresa ceva.» «S-a ajuns, din nefericire, la o descompunere înceată a neamului nostru, care va avea o consecinţă extrem de gravă peste 40-50 de ani, când s-ar putea întâmpla să nu mai vorbim în limba română, să nu mai avem unde să ne închinăm într-o biserică ortodoxă română în Moldova de astăzi sau oriunde în ţară. E o vreme de pustiire a neamului, dar sperăm că Dumnezeu nu ne va lăsa, aşa cum nu ne-a lăsat în toate vremurile grele, când Biserica noastră a fost prezentă în mijlocul poporului, când Ştefan cel Mare, Daniil Sihastrul, Alexandru cel Bun, Mircea cel Bătrân, uniţi cu toti călugării si călugăriţele din mănăstiri păstrau tradiţia şi continuau istoria. Aceştia erau ei politicieni? Înainte de toate erau creştini, care ştiau să apere valorile ortodoxiei şi implicit ale neamului.» «Asta n-au înteles comunistii, că sufletul pe cruce cîstigă adevărata libertate, că toate metodele lor de reeducare psihică au făcut mai multi sfinti decît robi, au sfintit pămîntul tării cu sînge de mucenici".»Părintele Iustin Pârvu Părintele Arsenie Boca: «Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu »«Eu sper că Ortodoxia cu cât va fi pusă la stâlpul infamiei de către toată Europa, cu atât va intra şi mai mult în harul lui Dumnezeu. Chiar dacă vor cădea toţi şi va rămâne numai un arhiereu, numai un călugăr sau numai un preot, acela va fi salvarea credinţei şi mântuirea neamului.» «Faptul că din partea Sa, Dumnezeu a făcut totul pentru om, pâna şi jertfa Sa pe cruce, dovedeşte că omul are un preţ imens, necrezut de mare. Omul are dimensiunile intenţiei divine: centrul şi sinteza creaţiunii Sale: lumea văzută îmbinată cu lumea nevazută. Iată de ce suntem datori a vieţui potrivit acestei intenţii divine; adică să traim deodată, şi ca persoane văzute, şi ca persoane nevăzute, căci omul are valoarea arătată de jertfa de pe cruce. Când omul traieste în adevarata lui valoare, e subiect de istorie, pe când, dacă renunţă la dimensiunile sale divine, ajunge obiect de istorie, în rând cu oricare dintre obiecte, nu mai poartă un nume, ci poartă un număr. Deci, ce poate să însemneze coborârea omului la simpla valoare economică, decât o degradare a lui în rândul vitelor, care se vor salbaticii întreolaltă şi-şi vor împinge conducătorii până la marginile nebuniei. Asta înseamnă treaba unuia, care ar încovoia crinii în gunoi, preţuind mai mult gunoiul decât mirosul crinului. Pentru o alunecare a omului de la nume la număr, au sa dea seama toţi înzestraţii lui Dumnezeu, cei cu daruri, cu răspunderi, cu măriri, cu puteri şi cu tot felul de haruri.» «Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu. Cînd îşi urmează destinul, au apărarea lui Dumnezeu. Cînd şi-l trădează, să se gătească de pedeapsă!».Părintele Arsenie Boca