In noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 peste 11 mii de familii de basarabeni au fost deportate in Siberia In noaptea de 5 spre 6 iulie se implinesc 57 de ani de la acea noapte neagra din 1949, cand 11 mii 293 de familii de basarabeni au fost ridicate de la casele lor si deportate in Siberia si Kazahstan, iar in gospodariile lor s-au asezat cu traiul "specialisti" veniti de aiurea pentru a "ajuta" moldovenii "sa construiasca un trai nou". Astfel a fost realizata hotararea biroului politic al comitetului central al partidului comunist al URSS "Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenesti a chiaburilor, fostilor mosieri, marilor comercianti... si alte categorii, precum si a familiilor acestora". Copii români din Basarabia, deportati pe 6 iulie 1949, in Siberia, la vreo luna dupa deportare. Fotografie de la Muzeul national de Istorie, Chisinau. (VoceaBasarabiei.com)
continuare Prezenţa românilor in Kazahstan - istorie şi destin Vasile SOARE, Ambasadorul României în Kazahstan romaniidinkazahstan.info II. Valurile de deportări continuare Calvarul deportarilor staliniste din folclorul basarabenilor deportaţi de regimul stalinist, după 28 iunie 1940 Intre stele şi ţărâne ", Ed. Pontos, Chişinău, 2005 Lagarul de concentrare "Spassk nr. 99", Karaganda, Kazahstan Calvarul inocentilor. Copii in GULAG Strigat catre Cotroceni: Salvati romanii din UCRAINA! Civic Media, 11 mai 2008 continuare Apel de solidaritate al basarabenilor, bucovinenilor, hertenilor, transnistrenilor continuare Deportările staliniste - crime împotriva umanităţii Jurnal de Chisinau, nr. 294 din 2 iulie 2004 continuare Operatiunea "SUD", sau Calvarul deportarilor din 6 iulie 1949, continua Azi.md , 10 iulie 2006 continuare Noaptea neagra din '49 continuare Vorcuta ARCAŞUL, Cernăuţi Cernauti 600 - o sarbatoare furata Tesu SOLOMOVICI, Ziua, 1 noiembrie 2008 continuare Foametea şi deportările din Basarabia continuare Basarabia, foamea din ’47 şi deportările Biserica Sfântul Nicolae - Paraclisul Universităţii Bucureşti continuare Spre pomenirea celor represati, victimele deportarii din 1941 Storojinet, Ucraina / Romanian Global News, 25 June 2006 continuare Oameni si Siberii Ziarul de Garda , Nr. 61 (17 noiembrie 2005) continuare JALE BASARABEANĂ Emisiunea filatelica "Basarabia pe cruce"
Bucuresti, 28 iunie 1940. Doliu pentru BASARABIA! roncea.ro, 27 martie 2010 28 Iunie 1940 - O palmă pe obrazul României. 70 de ani de comunism, 70 de ani de infern, crime, teroare si sânge, »» Pactul Stalin-Hitler »» 28 iunie 1940 23 august 1939 . Germania si Uniunea Sovietică au incheiat Tratatul sau Acordul Ribbentrop-Molotov, urmat de un Protocol secret, care prevedea, la punctul 3: "Cu privire la Europa Sud-Estică, partea sovietică accentuează interesul pe care-l manifestă fată de Basarabia. Partea germană isi declară dezinteresul politic total fată de aceste teritorii."29 martie 1940 . Molotov, ministrul de externe al URSS, declară, intr-o cuvântare in fata Sovietului Suprem, că URSS nu are un tratat de neagresiune cu România, dat fiind că nu a recunoscut "cotropirea" Barasabiei de către România; declaratia va marca inceputul campaniei de re-anexare a Basarabiei.21 iunie 1940 . Seful Directiei principale politice a Armatei Roşii a transmis regiunilor militare Kiev si Odessa precizarea că Basarabia "să fie smulsă din mâinile tâlhăreşti ale României boieresti"; in caz de conflict armat intre URSS si România, erau precizate obiectivele pe care trebuie sa le aiba Armata Rosie: "rapida descompunere a armatei române, a demoraliza spatele (armatei) si, astfel, a ajuta comandamentul Armatei Rosii să obtina, in cel mai scurt timp şi cu cele mai mici pierderi, victoria deplina".23 iunie 1940 . Molotov si von Schulenburg, ambasadorul german la Moscova, discuta situatia Basarabiei si a Bucovinei. Desi, initial, germanii nu accepta punerea in discutie a Bucovinei, care nu fusese mentionată in protocolul Ribbentrop-Molotov din 1939, au acceptat, ulterior, la 24-25 iunie, un compromis, acordând Rusiei doar nordul Bucovinei. Prima reactie a Germaniei a fost de a-si da acordul pentru anexarea Basarabiei, dar de a preciza ca anexarea Bucovinei era "ceva nou"; mai mult, Schulenburg a sugerat lui Molotov ca România ar putea accepta mai usor aceste cereri daca URSS ar inapoia României tezaurul trimis la Moscova; raspunsul lui Molotov sa fost ca România ar fi exploatat prea mult Basarabia.26 iunie, ora 22.00 . Printr-o nota ultimativa inaintata lui Gheorghe Davidescu, seful misiunii diplomatice romanesti la Moscova, Molotov cerea "inapoierea cu orice pret" a Basarabiei si cedarea partii de nord a Bucovinei catre Uniunea Sovietica; in caz contrar, ameninta cu recurgerea la forta. 27 iunie 1940 . Se intrunesc două Consilii de Coroana, in care se separă partizanii apărării cu orice pret a integritătii teritoriale - in frunte cu Nicolae Iorga, care a decretat: "Ne batem, blestem pe noi daca nu ne batem" - si cei ai cedarii. Cel de-l doilea Consiliu intrunit la 9 seara, va verdictul tragic: capitulare, votat cu 19 pentru, 6 contra si 1 abtinere.28 iunie 1940, orele 11 . Guvernul român comunică acceptarea dictatului, cerând sovieticilor prelungirea termenului de evacuare, de patru zile incepând cu data de 28 iunie 1940; sovieticii fixeaza finalul retragerii pentru 3 iulie 1940, ora 14.00, ora Moscovei.3.776.309 locuitori si o suprafata de 50.762 km2 din trupul României au fost lăsate pradă furiei oarbe a hoardelor rusesti. Armata Româna a fost umilită si demoralizată de o capitulare neconditionată, neonororantă, fără luptă, in fata unei hoarde anarhice, care se intitula Armata Rosie; atacuri au venit si din partea elementelor comuniste, printre care, ucraineni si evrei.29 iunie 1940 . Tancurile rusesti atacă abuziv Ţinutul Herţa impuscând patru soldati români, din care 3 mortal; in telegrama militară română trimisă la Bucuresti la 29 iunie orele 11, se specifica: "rusii au declarat ca au gresit că au mers pana la Herţa". Demersurile ministrului roman Gh. Davidescu si, ulterior, ale lui Grigire Gafencu, de retragere din Herţa - teritoriu care nu facea parte nici din Basarabia nici din Bucovina, ci din vechiul regat - nu au avut rezultat pe lângă puterea sovietica.2 august 1940 . RSSA Moldoveneasca - ce facea deja parte din componenta URSS - a fost impartită in doua: o parte a fost incorporata Ucrainei, cealalta a fost alipita restului Basarabiei anexate, constituind RSSA Moldoveneasca. 7 august 1940 . A fost creată regiunea Cernauţi, prin alipirea părtii de nord a Bucovinei cu tinutul Herţa si cu cea mai mare parte a judetului Hotin (Khotyn) din Basarabia.22 Iunie 1941 . Armata Română va trece Prutul, incepând eliberarea teritoriile pierdute, care vor scăpa, pana in 1944, de jugul rusesc. In retragerea din Basarabia, armata rusă va aplica tactica distrugerii totale: 42 biserici, 28 scoli, 32 localuri ale unor institutii publice, 79 localuri ale autoritatilor, drumuri, poduri, uzine, locuinte, etc.. au fost dinamitate.Preotul Mihail Vasilache - mort "de inimă rea" în ziua Cedării Basarabiei "Nu plângeţi, fiţi tari, zăvorâţi-vă sufletele şi inimile de păgânii nelegiuţi. Dumnezeu e mare şi va veni vremea când vom cânta iar, plini de fericire, «Pe-al nostru steag e scris unire»" - spunea Preotul basarabean Anton Ştefârţă, unul dintre apostolii românismului, după ocuparea Basarabiei şi Nordului Bucovinei de către tancurile Armatei Roşii, la 28 iunie 1940. "Numărul preoţilor deportaţi, ucişi sau dispăruţi in anul de ocupaţie 1940/1941 se ridică la 48. Se poate spune astfel că unul din zece preoţi rămaşi sub ocupaţie a plătit cu viaţa sau cu libertatea! Preoţimea basarabeană rămasă pe loc a fost decimată şi aceasta numai într-un singur an! Dintre aceştia, în afar preotului Eustaţie Chiriţă, au mai fost asasinaţi de bolşevici preoţii Gheorghe Mihalache, Gheorghe Tudorache din Gruzeşti-Lăpuşna, Teodor Bunescu din Zubreşti-Lăpuşna, Gheorghe Meleavin din Selemet-Tighina. Unii preoţi au murit prematur, "de inimă rea", chiar in ziua cedării Basarabiei (ca preotul Mihail Vasilache, un vrednic misionar din Alcedar-Orhei), alţii neputînd îndura persecuţiile şi umilinţele, ca Dumitru Cozinschi din Troiţa-Tighina, Ştefan Zagorodnâi din Suruceni-Lăpuşna, Ion Dulap din Redeni-Orhei."Din istoria vieţii bisericeşti din Basarabia(1812-1918)(1918-1944) ", Editura Fundaţiei Culturale Romaneşti, Chişinău, 1996, p. 352-353) (E. A.)
continuare Masacraţi în RASS Tătară Timpul, 17 OCTOMBRIE 2008, NR.969 continuare Preoţi români din Basarabia torturaţi şi omorâţi de bolşevici Preot Vasile Ţepordei, culturaortodoxa.wordpress.com continuare SĂPTĂMÂNA PATIMILOR (23-28 IUNIE 1940) continuare Comunicat de presă. 26 iunie 2010. Monument în memoria victimelor ocupaţiei sovietice şi ale regimului totalitar comunist Săptămâna Roşie a neamului românesc (28 iunie - 3 iulie 1940) Paul Goma - "Săptămâna Roşie" continuare 28 iunie - ocupatia Basarabiei «Niciodata cu rusii, caci ei vor sa ne ia limba, sa ne fure istoria, sa ne ia pamantul stramosesc si sa ne distruga neamul.» Constantin Stere continuare "Odessa in flacari" Odessa in flacari ", considerat definitiv pierdut. "Odessa in flacari ", realizat in anul 1942, intr-o coproductie romano-italiana este consemnat in istoria cinematografiei europene si nu numai, o capodopera a genului. Despre el au ramas doar cronici, unele consemnari, fotografii si afise. Odessa in flacari " a figurat doar in registrul de evidenta al arhivelor, apoi a disparut din scripte. Dupa decembrie 1989, unii cercetatori in istoria filmului au cautat zadarnic sa dea de urma peliculei, investigatiile ducand la concluzia ca ea a fost confiscata "de consilierii sovietici" din perioada ocupatiei, dupa care a fost scoasa din evidente, de catre Directia presei si tipariturilor, fosta cenzura. S-a mai descoperit ca Securitatea a dat un ordin prin care s-a dispus distrugerea unor filme de razboi din perioada 1940-1944, considerate fasciste si "imperialiste", dusmanoase "oranduirii socialiste". Printre acestea figura si filmul "Escadrila alba ", "Noi " si altele. continuare Nicolae Iorga: "Ne batem, blestem pe noi daca nu ne batem" continuare 22 iunie 1941 - Incepe eliberarea BASARABIEI 13 fotografii din arhiva Dlui Prof. Dr. Nicolae Constantinescu, OSTASI, " continuare Luptele de pe capul de pod Cania, Stoeneşti şi Tiganca Timpul, 2 IUNIE 2006, NR.421 Sergent-major (r) Ioan Negrea, pe front fruntaş în compania 12, batalionul 3 al Regimentului 6 dorobanţi gardă "Mihai Viteazul" (Divizia l gardă): continuare Eliberarea Basarabiei Eliberarea Basarabiei Secretele Mineriadei/ Marturia Profesorului doctor Nae Constantinescu Adevarul, 21 iun 2010 (I) Adevarul, 25 iun 2010 (II) continuare Cimitirul Românesc de onoare de la Tiganca Oficiul National pentru Cultul Eroilor - imagini ale lucrărilor de la Ţiganca - continuare 13 - 15 iunie 1990. Zile negre de crunta si salbatica represiune stalinista Razboiul civil, 13-15 iunie 1990 Marturii, anchete, analize Dosarul "Mineriada" In Memoriam Fotografii (1) Fotografii (2) Fotografii (3) 1990 - Piaţa Universităţii - Zona liberă de neo-comunism a României Foto: Dan L. Dusleag (Copyright) MY SECOND UNIVERSITY by Stanciu Stroia with Dan Dusleag MOARTE PEDOFILILOR!! TOATA ADMIRATIA PENTRU DRASIUS KEDYS - EROUL LITUANIEI ! Relatari VIDEO cu traducere continuare Pe modelul lui Stalin, Senatul Romaniei reinfiinteaza Regiunea Autonoma Maghiara continuare Scurt istoric al problemei actelor biometrice în România victor-roncea.blogspot.com continuare REGIUNEA CERNĂUŢI continuare Părintele Iustin Pârvu: «E o vreme de pustiire a neamului »«Prigoane, puşcării, lagăre, temniţe, izolări, înfometări, schingiuiri, umiliri, astea le-am trecut şi noi. Nu mai sînt atît de grozave. Dar prin ce veţi trece voi, aceasta nu a mai fost de la începutul lumii pînă azi». Părintele Iustin Pârvu Părintele Arsenie Boca: «Neamurile au un destin ascuns în Dumnezeu »«Eu sper că Ortodoxia cu cât va fi pusă la stâlpul infamiei de către toată Europa, cu atât va intra şi mai mult în harul lui Dumnezeu. Chiar dacă vor cădea toţi şi va rămâne numai un arhiereu, numai un călugăr sau numai un preot, acela va fi salvarea credinţei şi mântuirea neamului.»Părintele Arsenie Boca
